Prezentare generală

Perspectivele activității economice și ale inflației în zona euro au devenit foarte incerte și depind în mod esențial de evoluția războiului ruso-ucrainean, de impactul sancțiunilor actuale și de eventualele măsuri suplimentare.^[1] Scenariul de bază include o evaluare inițială a impactului războiului asupra economiei zonei euro, pe baza informațiilor disponibile până la data de 2 martie 2022. Creșterea vertiginoasă a prețurilor produselor energetice și efectele negative asupra încrederii implică influențe nefavorabile semnificative la adresa cererii interne pe termen scurt, în timp ce sancțiunile anunțate și deteriorarea pronunțată a perspectivelor economiei Rusiei vor încetini dinamica schimburilor comerciale ale zonei euro. Proiecțiile de bază pornesc de la ipotezele conform cărora perturbările actuale la nivelul ofertei de produse energetice și efectele negative asupra încrederii legate de conflict sunt temporare, iar lanțurile globale de aprovizionare nu sunt afectate semnificativ. Având în vedere aceste ipoteze, proiecțiile de bază prevăd un impact negativ semnificativ al conflictului asupra creșterii economice a zonei euro în anul 2022. Cu toate acestea, dat fiind punctul de pornire al economiei zonei euro, pe fondul unei piețe robuste a forței de muncă și al reducerii presupuse a influențelor nefavorabile asociate pandemiei și blocajelor la nivelul ofertei, se așteaptă în continuare ca activitatea economică să crească într-un ritm relativ robust în trimestrele următoare. Pe termen mediu, se previzionează o convergență a creșterii către ritmuri medii istorice, în pofida unei orientări mai puțin favorabile a politicii fiscale și a majorării ratelor dobânzilor în concordanță cu ipotezele tehnice bazate pe așteptările piețelor financiare. În ansamblu, se anticipează că PIB real se va situa, în medie, la 3,7% în anul 2022, la 2,8% în 2023 și la 1,6% în 2024. Comparativ cu proiecțiile experților Eurosistemului din luna decembrie 2021, perspectivele creșterii economice au fost revizuite în sens descendent cu 0,5 puncte procentuale pentru 2022, în principal ca urmare a impactului crizei din Ucraina asupra prețurilor produselor energetice, încrederii și schimburilor comerciale. Această revizuire în sens descendent este parțial compensată de un efect de report pozitiv generat de revizuirile în sens ascendent ale datelor pentru 2021. Creșterea pentru 2023 a fost revizuită în sens descendent cu 0,1 puncte procentuale, iar cea pentru 2024 este nemodificată.

După o serie de șocuri excepționale asupra prețurilor produselor energetice, conflictul din Ucraina implică plasarea în continuare a inflației totale din scenariul de bază la niveluri foarte ridicate în lunile următoare, urmată de o temperare lentă în direcția țintei. Aceasta se va situa, în medie, la 5,1% în 2022, la 2,1% în 2023 și la 1,9% în 2024. Presiunile inflaționiste pe termen scurt s-au amplificat semnificativ, în special cele asociate petrolului și gazelor naturale. Se estimează că aceste presiuni vor fi de mai lungă durată decât s-a anticipat anterior și vor fi numai parțial compensate de efectele inhibitoare asupra creșterii economice generate de scăderea încrederii și de dinamica mai modestă a schimburilor comerciale ca urmare a conflictului. Cu toate acestea, în absența unor șocuri suplimentare în sensul creșterii la adresa prețurilor materiilor prime, componenta „produse energetice” a inflației este proiectată să se reducă semnificativ pe parcursul orizontului de proiecție. Pe termen scurt, această scădere este asociată cu efectele de bază, în timp ce ipotezele tehnice bazate pe cotațiile futures prevăd o scădere a prețurilor petrolului și a prețurilor angro ale gazelor naturale având drept rezultat o contribuție neglijabilă a componentei „produse energetice” la inflația totală în 2024. Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente se menține ridicată, la 2,6%, în 2022, reflectând dinamica mai robustă a prețurilor serviciilor care presupun o interacțiune fizică îndelungată, efectele indirecte ale majorării prețurilor produselor energetice și impactul în sensul creșterii, ca urmare a blocajelor actuale la nivelul ofertei. Pe măsura atenuării acestor presiuni, se anticipează că această măsură a inflației de bază se va reduce la 1,8% în 2023, iar ulterior va crește la 1,9% în 2024, pe seama consolidării cererii, a înăspririi condițiilor pe piața forței de muncă și a unor efecte de runda a doua asupra salariilor, în concordanță cu periodicitățile istorice. Comparativ cu proiecțiile experților Eurosistemului din luna decembrie 2021, în termeni cumulativi în cadrul orizontului de proiecție, inflația totală a fost revizuită substanțial în sens ascendent, îndeosebi pentru 2022. Această revizuire în sens ascendent reflectă evoluțiile neprevăzute din perioada recentă, scumpirea materiilor prime energetice, presiunile mai persistente în sensul creșterii exercitate de perturbările la nivelul ofertei și dinamica mai alertă a câștigurilor salariale, asociată și cu majorarea planificată a salariului minim în Germania. Revizuirea în sens ascendent ia în considerare și revenirea recentă a indicatorilor bazați pe sondaje ai anticipațiilor privind inflația pe termen mediu la niveluri compatibile cu ținta inflației stabilită de BCE. Aceste efecte au anulat complet impactul negativ asupra inflației al unei revizuiri semnificative în sens ascendent a ipotezelor bazate pe piață privind ratele dobânzilor și efectele negative legate de cerere ale conflictului din Ucraina.

Având în vedere incertitudinile considerabile asociate cu impactul conflictului din Ucraina asupra economiei zonei euro, pe lângă scenariul de bază, au fost pregătite alte două scenarii. Comparativ cu scenariul de bază, un scenariu „nefavorabil” presupune impunerea unor sancțiuni mai stricte asupra Rusiei, conducând la unele perturbări la nivelul lanțurilor globale de valoare adăugată. Reducerile repetate la nivelul aprovizionării cu gaze naturale din Rusia ar conduce la costuri mai ridicate ale produselor energetice și la scăderi ale producției în zona euro, dar această evoluție ar avea doar un caracter temporar, în condițiile substituirii cu alte surse de energie. În plus, tensiunile geopolitice ar fi mai susținute decât în proiecția de bază, generând perturbări financiare suplimentare și incertitudini mai persistente. Într-un astfel de scenariu, creșterea PIB în zona euro ar fi cu 1,2 puncte procentuale mai scăzută decât în proiecția de bază în 2022, în timp ce inflația ar fi mai ridicată cu 0,8 puncte procentuale. Diferențele ar fi mai limitate în 2023. În anul 2024, creșterea economică ar fi relativ mai puternică decât în scenariul de bază, pe seama redresării economiei după impactul negativ mai amplu asupra activității economice în 2022 și 2023. Pe fondul reechilibrării piețelor petrolului și gazelor naturale, salturile considerabile ale prețurilor produselor energetice ar înregistra corecții progresive, ceea ce ar conduce la o scădere a inflației sub nivelul proiecției de bază, în special în 2024. Un scenariu mai „sever” include, pe lângă elementele din scenariul nefavorabil, o reacție mai puternică a prețurilor produselor energetice la reducerile mai severe ale ofertei, o reevaluare mai accentuată pe piețele financiare și efecte de runda a doua mai semnificative ale scumpirii produselor energetice. Acest scenariu ar implica o creștere a PIB în 2022 cu 1,4 puncte procentuale sub nivelul proiecției de bază, în timp ce inflația ar fi cu 2,0 puncte procentuale mai ridicată. O creștere economică semnificativ mai scăzută și o intensificare a inflației, comparativ cu scenariul de bază, ar fi, de asemenea, înregistrate în 2023. O persistență mai accentuată a perturbărilor generate de război implică faptul că, în 2024, efectele de recuperare a decalajelor asupra creșterii economice ar fi relativ modeste, în timp ce manifestarea unor efecte de runda a doua mai puternice ar anula impactul negativ al scăderii prețurilor produselor energetice asupra inflației.

1 Economia reală

Creșterea PIB real s-a moderat la 0,3% în trimestrul IV 2021, pe fondul accentuării blocajelor la nivelul ofertei, al restricțiilor mai severe legate de pandemie și al majorării prețurilor produselor energetice, în linii mari în concordanță cu anticipațiile formulate în proiecțiile din luna decembrie 2021. Consumul privat s-a contractat ca urmare a creșterii ratelor de infectare și a reintensificării incertitudinilor generate de pandemie, alături de o scădere a veniturilor disponibile reale determinată de prețuri. Pe de altă parte, investițiile și consumul public au avut contribuții pozitive la creștere, iar activitatea economică a revenit la nivelul din perioada prepandemie.

Conform anticipațiilor, creșterea PIB real va rămâne modestă în trimestrul I 2022, pe fondul înăspririi restricțiilor privind mobilitatea, al perturbărilor persistente la nivelul ofertei, al prețurilor ridicate ale produselor energetice și al conflictului din Ucraina (Graficul 1). Reducerea vânzărilor cu amănuntul în luna decembrie 2021 (în scădere cu 2,7% față de noiembrie) și restrângerea serviciilor care presupun o interacțiune fizică îndelungată ca urmare a unor restricții mai severe privind mobilitatea la începutul anului au generat un efect de report negativ asupra creșterii în trimestrul I 2022. Acest efect pare să fi fost parțial compensat de o creștere lunară marginală a vânzărilor cu amănuntul în ianuarie 2022 (0,2%). Indicatorii cu un caracter anticipativ mai pronunțat, precum indicele compozit aferent anchetei în rândul directorilor de achiziții (Purchasing Managers’ Index – PMI) și indicatorul de încredere în economie calculat de Comisia Europeană, s-au menținut, în linii mari, în lunile ianuarie și februarie la nivelurile înregistrate în trimestrul IV. În pofida ameliorării indicelui PMI privind termenele de livrare ale furnizorilor în industria prelucrătoare în lunile ianuarie și februarie, indicele continuă să semnaleze perturbări intense la nivelul ofertei. Cu toate acestea, sondajele pe care se bazează acești indicatori au fost efectuate înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina. Luând în considerare și noul șoc al prețurilor produselor energetice și incertitudinile generate de invazia Ucrainei de către Rusia, creșterea PIB real pentru trimestrul I 2022 a fost revizuită în sens descendent cu 0,2 puncte procentuale față de proiecțiile din luna decembrie, iar în prezent, se așteaptă să se situeze la 0,2%.

Perspectivele activității economice în zona euro au devenit foarte incerte și depind în mod esențial de evenimentele din Ucraina. Războiul din Ucraina deteriorează perspectivele creșterii economice pe termen scurt, în principal prin intermediul schimburilor comerciale, al prețurilor materiilor prime și al încrederii. Sancțiunile și frânarea activității economice în Rusia afectează cererea externă adresată zonei euro, chiar dacă legăturile comerciale directe cu Rusia sunt limitate. Creșterea vertiginoasă a prețurilor produselor energetice și efectele negative asupra încrederii, combinate cu deteriorarea percepției riscului și scăderea prețurilor acțiunilor, implică o cerere internă modestă. Cu toate acestea, proiecțiile noastre de bază presupun că orice perturbare la nivelul aprovizionării cu produse energetice legată de conflict va fi temporară și nu va avea un impact de durată semnificativ asupra activității economice în zona euro. Caseta 3 oferă mai multe detalii privind impactul estimat al conflictului asupra economiei zonei euro și descrie două scenarii alternative bazate pe ipoteze negative mai pronunțate.

Se așteaptă în continuare o accelerare a creșterii economice începând cu trimestrul II 2022, pe fondul disipării unor influențe nefavorabile, dar această intensificare este temperată de efectele negative ale conflictului din Ucraina. Ameliorarea anticipată dincolo de orizontul pe termen scurt se bazează pe o serie de factori stimulativi: reducerea impactului economic generat de pandemie, o corecție graduală a blocajelor la nivelul ofertei și îmbunătățirea competitivității prin preț a exporturilor față de principalii parteneri comerciali. În schimb, potrivit estimărilor, conflictul din Ucraina va afecta creșterea economică în zona euro. Deși se previzionează că programul „Next Generation EU” (NGEU) va stimula investițiile în unele țări, retragerea măsurilor temporare de sprijin guvernamental implică anticiparea unei politici fiscale mai puțin favorabile, în special în 2022. În pofida majorării ratelor dobânzilor încorporate în ipotezele tehnice, condițiile de finanțare vor continua să fie favorabile. Pe ansamblu, în pofida deteriorării perspectivei pe termen scurt, se estimează că PIB real va reveni, în linii mari, la traiectoria anticipată în proiecțiile din perioada prepandemie (Graficul 2).

Consumul privat este proiectat să se redreseze pe parcursul anului 2022, în pofida sporirii incertitudinilor ca urmare a conflictului din Ucraina, și să rămână principalul motor al creșterii în cadrul orizontului de proiecție. Pe fondul unor restricții mai severe legate de pandemie, în special în sectorul serviciilor care presupun o interacțiune fizică îndelungată, și al majorării prețurilor produselor energetice, consumul privat s-a contractat peste așteptări în trimestrul IV 2021, situându-se cu 2,5% sub nivelul din perioada prepandemie. Scumpirea produselor energetice, care afectează puternic puterea de cumpărare a populației, implică, de asemenea, o restrângere probabilă a consumului privat în trimestrul I 2022. Ulterior, se estimează o creștere a consumului privat, deși mai moderată decât s-a anticipat anterior, reflectând unele economii în scop preventiv și noi majorări ale prețurilor produselor energetice ca urmare a războiului din Ucraina. Intensificarea consumului privat se bazează pe ipotezele privind o soluționare treptată a pandemiei, o relaxare a constrângerilor privind oferta de bunuri de consum și doar o perturbare temporară a ofertei de produse energetice ca urmare a conflictului din Ucraina. Consumul ar trebui să depășească în continuare traiectoria veniturilor reale în 2023, pe fondul unei noi corecții a economiilor acumulate de la începutul anului 2020.

Veniturile din muncă robuste susțin creșterea veniturilor disponibile reale, în timp ce majorarea ratelor inflației și retragerea transferurilor fiscale acționează ca un factor inhibitor. Conform estimărilor, veniturile disponibile reale vor consemna o scădere puternică în trimestrul I 2022, pe seama creșterii inflației și a diminuării transferurilor fiscale nete. Începând cu trimestrul II al anului se previzionează o revigorare, determinată de ameliorarea condițiilor pe piețele forței de muncă și, într-o mai mică măsură, de alte venituri personale, în concordanță cu creșterea moderată a activității economice. În schimb, se estimează că transferurile fiscale nete vor diminua creșterea veniturilor în 2022, în condițiile în care numărul persoanelor incluse în schemele de menținere a locurilor de muncă se reduce – lucrătorii reluându-și, cu precădere, locurile de muncă obișnuite – și alte măsuri fiscale temporare legate de pandemie expiră. Această evoluție este parțial anulată de noile măsuri de compensare a impactului prețurilor ridicate ale produselor energetice. Rata ridicată a inflației inhibă mai puternic decât s-a anticipat veniturile disponibile reale, contribuind astfel la reducerea acestora în 2022.

Rata de economisire a gospodăriilor populației este proiectată să se reducă sub nivelul din perioada precriză, înainte să se stabilizeze către finele orizontului de proiecție. Se estimează o scădere a ratei de economisire pe tot parcursul anului 2022, aceasta fiind revizuită în sens ușor descendent de la proiecțiile anterioare. Deși conflictul din Ucraina sporește incertitudinile, ceea ce ar trebui, în mod normal, să conducă la o creștere a economiilor în scop preventiv, acest efect este anulat complet de utilizarea economiilor de către gospodăriile populației pentru a amortiza, cel puțin parțial, efectele negative ale șocului prețurilor produselor energetice asupra dinamicii consumului real. Normalizarea comportamentului de economisire al consumatorilor reflectă relaxarea măsurilor restrictive și disiparea motivelor preventive legate de pandemie. Conform proiecțiilor, rata de economisire se va stabiliza, în linii mari, sub nivelul său mediu istoric începând cu jumătatea anului 2023. Situarea persistentă, deși marginală, sub nivelul mediei sale istorice reflectă corecția parțială a economiilor excedentare ale gospodăriilor populației acumulate de la începutul pandemiei. Totuși, acest efect este atenuat de incertitudinile generate de evenimentele din Ucraina și de concentrarea economiilor excedentare la nivelul populației mai înstărite și mai în vârstă cu o tendință mai scăzută de consum, în timp ce gospodăriile din categoriile cu venituri mai mici rămân mai expuse șocului prețurilor produselor energetice, inclusiv din perspectiva rezervelor lor mai reduse.^[2]

Se anticipează că investițiile în obiective rezidențiale vor rămâne pozitive pe termen scurt și se vor modera pentru restul orizontului de proiecție. Investițiile în obiective rezidențiale au înregistrat o creștere ușoară în trimestrul IV 2021, în linii mari în concordanță cu anticipațiile din proiecțiile din luna decembrie 2021, deficitele de forță de muncă și de materii prime afectând activitatea pe piața imobiliară. În pofida războiului din Ucraina, se estimează că investițiile în obiective rezidențiale vor continua să se accelereze pe termen scurt, pe fondul unei cereri încă notabile, susținute în special de cererea puternică din partea gospodăriilor cu venituri mai mari, și al unor semnale incipiente de relaxare a constrângerilor pe partea ofertei. După o perioadă scurtă de recuperare a decalajelor, în care se anticipează o atenuare mai evidentă a constrângerilor la nivelul ofertei, dinamica investițiilor în obiective rezidențiale ar trebui să se modereze până la finele orizontului de proiecție. Totuși, aceasta va continua să fie susținută de efectele pozitive ale coeficientului q al lui Tobin și de creșterea veniturilor disponibile, în timp ce condițiile de finanțare vor deveni relativ mai puțin favorabile.

Se previzionează că investițiile corporative se vor intensifica pe parcursul orizontului de proiecție și vor deține o pondere tot mai mare în PIB real, în pofida conflictului din Ucraina, în condițiile în care blocajele la nivelul ofertei se reduc și fondurile din pachetul NGEU sunt distribuite. După scăderea temporară a investițiilor corporative înregistrată în trimestrul III 2021, determinată cu precădere de blocajele la nivelul ofertei, se estimează că investițiile corporative au revenit la o creștere mai dinamică în trimestrul IV 2021. Pe termen scurt, în pofida sporirii incertitudinilor și a volatilității pe piețele financiare ca urmare a conflictului din Ucraina, nivelul încă ridicat al încrederii sectorului corporativ și al gradului de utilizare a capacităților de producție, precum și o evaluare mai favorabilă a portofoliilor de comenzi ale producătorilor de bunuri de capital indică o creștere pozitivă susținută. Pe fondul reducerii perturbărilor la nivelul ofertei, se anticipează că investițiile se vor menține pe o traiectorie de creștere dinamică, deși este probabil ca majorarea prețurilor materiilor prime, efectele negative asupra încrederii și perturbările legate de conflict ale schimburilor comerciale să acționeze ca un factor inhibitor. Se anticipează, de asemenea, că impactul benefic al programului NGEU și creșterea proiectată a profiturilor în anul 2022 și ulterior vor susține investițiile corporative pe parcursul orizontului de proiecție. În plus, cheltuielile mai ridicate legate de decarbonizarea economiei europene vor oferi un impuls suplimentar investițiilor corporative pe termen mediu. Prin urmare, investițiile corporative ar trebui să dețină o pondere tot mai mare în PIB real pe parcursul orizontului de proiecție.

Conflictul din Ucraina încetinește redresarea schimburilor comerciale pe termen scurt, deși se anticipează o consolidare a ritmului acesteia către finele anului 2022. După semnele de revigorare a cererii externe adresate zonei euro la sfârșitul anului 2021, războiul din Ucraina afectează perspectivele pe termen scurt ale exporturilor în afara zonei euro. Unele câștiguri de competitivitate prin preț și redresarea anticipată a schimburilor comerciale din sectorul serviciilor ar trebui să anuleze parțial influențele nefavorabile asociate conflictului. Prin urmare, ritmurile trimestriale de creștere a exporturilor în afara zonei euro au fost revizuite în sens descendent în 2022. Cu toate acestea, ritmul anual de creștere a fost revizuit în sens ascendent, pe seama efectelor de report pozitive generate de revizuirile în sens ascendent din semestrul II 2021. În ceea ce privește importurile, este probabil ca încetinirea pe termen scurt a dinamicii activității economice în zona euro să conducă la ritmuri de creștere mai scăzute. Prin urmare, se anticipează că exporturile nete vor avea doar o contribuție modestă la creșterea PIB în 2022. Cu toate acestea, perspectivele pe termen scurt se mențin sumbre din cauza riscurilor semnificative în sensul scăderii legate de sincopele în lanțurile de aprovizionare cauzate de deficitele de materii prime esențiale din Rusia. În cazul eliminării efectelor conflictului, a constrângerilor la nivelul ofertei și a restricțiilor legate de pandemie, începând cu semestrul II 2022 schimburile comerciale ale zonei euro vor reveni la traiectoria de creștere pe termen lung. Deflatorii schimburilor comerciale sunt caracterizați de creșteri accentuate în urma șocului generat de prețurile produselor energetice, în special pe partea de importuri, creșteri care vor persista pe tot parcursul anului 2022. De asemenea, este probabil ca aceste creșteri să determine o deteriorare semnificativă a raportului de schimb și a balanței comerciale în zona euro, acestea fiind așteptate să se normalizeze abia din anul 2023.

Condițiile pe piața forței de muncă continuă să se consolideze. Ocuparea forței de muncă a înregistrat o creștere de 0,5% în trimestrul IV 2021, iar rata șomajului a consemnat o nouă scădere. Ocuparea forței de muncă este proiectată să se intensifice în continuare pe parcursul orizontului de proiecție, în pofida unor presiuni în sensul scăderii generate de amplificarea incertitudinilor asociate războiului din Ucraina. În plus, este probabil ca rata șomajului să fie afectată pe termen scurt, dar, în termeni anuali, se preconizează că se va reduce, în medie, la 7,0% până în 2024. Scăderea este determinată, în principal, de estimările privind cererea robustă de forță de muncă în concordanță cu redresarea economică în curs.

Potrivit anticipațiilor, dinamica productivității muncii se va reduce treptat pe parcursul orizontului de proiecție către media sa pe termen lung. După o scădere temporară determinată de încetinirea activității economice, se anticipează o redinamizare a productivității muncii ca urmare a accelerării creșterii economice, urmată de o normalizare progresivă în direcția mediei pe termen lung din perioada prepandemie. Până la sfârșitul orizontului de proiecție, se așteaptă ca productivitatea muncii (pe persoană ocupată) să se situeze cu circa 4,6% peste nivelul din perioada precriză.

Comparativ cu proiecțiile din luna decembrie 2021, creșterea PIB real a fost revizuită în sens descendent cu 0,5 puncte procentuale pentru anul 2022 și cu 0,1 puncte procentuale pentru anul 2023 și nu este revizuită pentru 2024. Revizuirea în sens descendent a perspectivelor pentru 2022 reflectă, în mare măsură, impactul crizei din Ucraina asupra prețurilor produselor energetice, încrederii și schimburilor comerciale și este parțial compensată de un efect de report pozitiv generat de revizuirile în sens ascendent ale datelor pentru 2021. În anii 2023 și 2024, efectele în sensul creșterii ale câștigurilor de competitivitate prin preț asociate presiunilor mai mari din partea costurilor în cazul unora dintre principalii parteneri comerciali sunt, în linii mari, compensate de ipotezele privind ratele mai ridicate ale dobânzilor și de impactul negativ al majorării prețurilor produselor energetice.

2 Perspectivele fiscale

De la proiecțiile din luna decembrie 2021, la scenariul de bază au fost adăugate măsuri de stimulare fiscală suplimentare. După expansiunea puternică din anul 2020, se estimează că orientarea politicii fiscale a zonei euro, ajustată cu granturile NGEU, a devenit restrictivă în 2021. Această evoluție s-a datorat cu precădere veniturilor excepționale și altor factori, care se manifestă adesea în timpul unei redresări. Conform proiecțiilor, în prezent, orientarea politicii fiscale va deveni și mai restrictivă în anul 2022, pe seama inversării unei părți semnificative a sprijinului în regim de urgență în caz de pandemie, și, într-o măsură mult mai mică, pentru restul orizontului de proiecție. Comparativ cu proiecțiile din luna decembrie 2021, se estimează că orientarea politicii fiscale va fi mai laxă cu aproximativ 0,2 puncte procentuale din PIB în 2022 și, în linii mari, nemodificată în perioada 2023-2024. Pentru anul 2022, revizuirile reflectă, printre altele, măsurile suplimentare de stimulare a redresării economice adoptate de guverne ca răspuns la valul Omicron și noile măsuri de compensare a scumpirii produselor energetice, precum și inversarea parțială a veniturilor excepționale înregistrate în 2021. Acest impuls fiscal suplimentar este parțial compensat de creșterea mai modestă a cheltuielilor, în special a consumului și transferurilor administrațiilor publice. Ipotezele și proiecțiile fiscale sunt, în prezent, grevate de un grad ridicat de incertitudine asociat războiului din Ucraina, riscurile evaluate fiind orientate către introducerea unor măsuri suplimentare de stimulare a redresării economice.

Soldul bugetar al zonei euro este proiectat în continuare să se amelioreze constant până în anul 2024, dar cu mai puțin decât se prevăzuse în proiecțiile din luna decembrie 2021. Se estimează că deficitul bugetar al zonei euro a rămas ridicat în 2021, după ce a atins un nivel maxim în 2020. Se consideră că, pe parcursul orizontului de proiecție, ameliorarea substanțială a soldului bugetar este determinată în principal de componenta ciclică și de reducerea deficitului primar ajustat ciclic. La sfârșitul orizontului de proiecție, se anticipează că soldul bugetar va fi situat la −2% din PIB și, implicit, se va menține sub nivelul din perioada precriză. După creșterea pronunțată din 2020, se estimează că datoria publică agregată a zonei euro se va reduce pe parcursul întregului orizont de proiecție, ajungând la circa 89% din PIB în 2024, nivel superior celui din perioada prepandemie. Se consideră că declinul se datorează cu precădere diferențialelor favorabile între rata dobânzii aferentă datoriei publice și ritmul de creștere a PIB, dar și ajustărilor datorie-deficit, care, împreună, anulează complet deficitele primare persistente, deși în scădere. Comparativ cu proiecțiile din luna decembrie 2021, rezultatul estimat al soldului bugetar pentru anul 2021 a fost revizuit semnificativ în sens ascendent, reflectând atât o pondere mai mare a veniturilor în PIB, cât și o pondere mai scăzută a cheltuielilor în PIB. În pofida punctului de pornire mai ridicat, în anul 2024 soldul bugetar este proiectat să fie mai scăzut decât cel estimat în decembrie, ca urmare a deteriorării perspectivelor macroeconomice generate de războiul din Ucraina și a revizuirilor în sens ascendent ale plăților de dobânzi calculate ca pondere în PIB. Traiectoria ponderii datoriei agregate a zonei euro a fost revizuită în sens descendent pe parcursul întregului orizont de proiecție, în principal pe seama efectelor de bază favorabile începând cu anul 2021.

3 Prețuri și costuri

Inflația totală s-a situat la 5,8% în luna februarie 2022 și este proiectată să se mențină ridicată în trimestrele următoare (Graficul 3). Inflația este determinată cu precădere de componenta „produse energetice”, care a urcat la circa 32% în februarie, în principal pe seama majorării tarifelor la gaze naturale și energie electrică. Se anticipează, de asemenea, că aceste două componente vor menține rata inflației măsurată prin prețurile produselor energetice la niveluri ridicate pe parcursul anului. În schimb, se preconizează că, în anul 2022, contribuția din partea combustibililor se va diminua ca urmare a efectelor de bază și a pantei descrescătoare a traiectoriei estimate a prețurilor petrolului. Tarifele la energie electrică și gaze naturale au consemnat o majorare lunară semnificativă în ianuarie, pe fondul revizuirii prețurilor pentru noul an în multe țări, și se anticipează noi creșteri în cursul anului, pe măsură ce majorarea puternică a cotațiilor futures angro ale gazelor naturale ca urmare a războiului din Ucraina se transmite treptat la nivelul consumatorilor (deși efectele de bază implică unele scăderi ale ratelor anuale ale inflației către finele anului). Se anticipează că inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente se va situa la 2,6% în anul 2022, ca urmare a cererii ridicate, a efectelor indirecte ale scumpirii produselor energetice și a presiunilor asupra prețurilor pe tot parcursul procesului de stabilire a prețurilor, asociate blocajelor la nivelul ofertei. Componenta „alimente” a inflației a crescut la 4,1% în luna februarie și se estimează că se va menține ridicată până la finele anului 2022, datorită prețurilor ridicate ale materiilor prime și majorărilor extraordinare ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, care reprezintă aproximativ 90% din costurile totale ale produselor energetice în sectorul alimentelor procesate și constituie un factor important pentru producția de îngrășăminte. Se previzionează că inflația totală se va reduce în a doua jumătate a anului, pe seama unor efecte de bază negative semnificative și a pantei descrescătoare a traiectoriei estimate a prețurilor petrolului.

Se anticipează că inflația IAPC va scădea de la un nivel mediu de 5,1% în anul 2022 la 2,1% în 2023 și la 1,9% în 2024. Această reducere a inflației totale pe parcursul orizontului de proiecție reflectă scăderi pronunțate ale componentei „produse energetice” a inflației, în concordanță cu ipoteza potrivit căreia prețurile petrolului și gazelor naturale vor urma panta descrescătoare a traiectoriei cotațiilor futures respective, în pofida unui relativ impact în sensul creșterii generat de: (i) inversarea, în 2023, a măsurilor fiscale temporare de reducere a prețurilor produselor energetice; (ii) măsurile la nivel național privind schimbările climatice în perioada 2023-2024; și (iii) efectele întârziate ale majorărilor pronunțate anterioare ale prețurilor angro ale gazelor naturale. Potrivit anticipațiilor, componenta „alimente” a inflației va înregistra, de asemenea, o scădere pe parcursul orizontului de proiecție. Conform proiecțiilor, inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente se va reduce ușor, situându-se la 1,8% în 2023, după care se va majora la 1,9% în 2024. Diminuarea inițială este rezultatul corecției unor efecte în sensul creșterii generate de blocajele la nivelul ofertei pe măsura soluționării acestora, al efectelor asociate redeschiderii economiei, precum și al unor efecte de bază. Deși impactul nefavorabil al războiului din Ucraina asupra creșterii economice ar putea avea unele efecte inhibitoare, este probabil ca acestea să fie anulate de efectele indirecte ale majorării prețurilor produselor energetice generate de conflict. Creșterea ușoară din anul 2024 este în concordanță cu încordarea pieței de bunuri și servicii și a celei a forței de muncă, cu unele efecte de runda a doua asupra câștigurilor salariale induse de saltul inflației în anii 2021 și 2022, precum și cu ancorarea anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung la ținta inflației de 2% a BCE. Proiecțiile de bază sunt marcate de incertitudini semnificative pe seama războiului din Ucraina, mai ales din perspectiva noilor majorări pronunțate ale prețurilor produselor energetice după finalizarea ipotezelor tehnice. Scenariile alternative prezentate în Caseta 3 includ prețuri ridicate ale produselor energetice.

Conform proiecțiilor, dinamica remunerării pe salariat se va situa la 3,6% în 2022 și se va reduce la 2,9% în 2024, menținându-se peste media istorică de 2,2% înregistrată începând cu anul 1999. Deși se anticipează că remunerarea pe salariat, care a fost puternic distorsionată de măsurile adoptate în 2021, va înregistra o ușoară scădere, se previzionează o creștere a costurilor unitare cu forța de muncă, generată de o atenuare a dinamicii productivității muncii pe persoană ocupată. Creșterea peste medie a câștigurilor salariale sus-menționată reflectă încordarea pieței forței de muncă, majorarea anticipată a salariului minim în Germania în luna octombrie 2022 și unele efecte de runda a doua determinate de ratele ridicate ale inflației.

Se previzionează că presiunile din surse externe asupra prețurilor vor fi semnificativ mai puternice decât cele din surse interne în 2022, dar se vor reduce la niveluri considerabil mai scăzute în ultimii ani ai orizontului de proiecție. Conform anticipațiilor, ritmul anual de creștere a deflatorului importurilor va fi de 8,2% în 2022, reflectând în mare măsură majorările prețurilor petrolului și ale materiilor prime non-energetice, dar și unele creșteri ale costurilor cu factorii de producție legate de deficitele la nivelul ofertei. Se estimează că, începând cu anul 2023, dinamica prețurilor importurilor se va modera și se va situa la 0,7% în 2024.

Comparativ cu proiecțiile din luna decembrie 2021, perspectivele inflației IAPC au fost revizuite în sens ascendent cu 1,9 puncte procentuale pentru anul 2022, cu 0,3 puncte procentuale pentru 2023 și cu 0,1 puncte procentuale pentru 2024. Trei sferturi din revizuirea cumulată se referă la componentele volatile „produse energetice” și „alimente”, iar restul se referă la proiecția privind inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente. Aceste revizuiri reflectă evoluțiile neprevăzute în sensul creșterii din perioada recentă, presiunile mai puternice și mai persistente în sensul creșterii exercitate de prețurile produselor energetice (generate de conflictul din Ucraina) și perturbările la nivelul ofertei, precum și dinamica mai robustă a câștigurilor salariale, asociată inclusiv majorării planificate a salariului minim în Germania. Revizuirea în sens ascendent a luat în considerare și revenirea recentă a indicatorilor din sondaje referitori la anticipațiile privind inflația pe termen mediu la niveluri compatibile cu ținta inflației stabilită de BCE. În ultimii ani ai intervalului acoperit de proiecții, aceste efecte anulează complet impactul negativ asupra inflației al unei revizuiri semnificative în sens ascendent a ipotezelor bazate pe piață privind ratele dobânzilor și efectele negative legate de cerere ale conflictului din Ucraina.