Prezentare generală

Se estimează că redresarea economică graduală în zona euro va continua în următorii ani, pe fondul incertitudinilor geopolitice și politice semnificative. Deși economia și-a reluat creșterea într-un ritm moderat în cursul anului 2024, indicatorii recenți sugerează o temperare a dinamicii pe termen scurt, fiind probabil ca încrederea scăzută a consumatorilor și incertitudinile ridicate din perioada actuală să consolideze comportamentul de economisire al gospodăriilor populației. Există însă premisele unei noi intensificări a creșterii economice. Mai exact, se anticipează că majorarea salariilor reale și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, în contextul unor piețe robuste ale forței de muncă, vor susține o redresare economică bazată în continuare pe consum, unul dintre principalii factori determinanți. Cererea internă ar trebui să fie, de asemenea, impulsionată de o relaxare a condițiilor de finanțare, în concordanță cu anticipațiile pieței privind traiectoria viitoare a ratelor dobânzilor. Deși sunt grevate de incertitudini ridicate, se estimează că politicile fiscale înregistrează, în general, o tendință de consolidare. Cu toate acestea, fondurile din programul „Next Generation EU” (NGEU) ar trebui să sprijine creșterea economică până la expirarea programului în 2027. Potrivit ipotezei de bază, care presupune menținerea neschimbată a politicilor comerciale ale principalilor parteneri comerciali ai Europei, se anticipează că cererea externă se va consolida și va sprijini exporturile zonei euro. Prin urmare, se previzionează că schimburile comerciale nete vor avea o contribuție, în linii mari, neutră la creșterea PIB, în pofida dificultăților existente la nivelul competitivității. Rata șomajului ar trebui să se reducă în continuare la niveluri minime istorice. Odată cu începerea corecției unora dintre factorii ciclici care au diminuat productivitatea în perioada recentă, se așteaptă o intensificare a productivității pe parcursul orizontului de proiecție, deși există în continuare dificultăți structurale. Pe ansamblu, ritmul mediu anual de creștere a PIB real este proiectat să se situeze la 0,7% în 2024, la 1,1% în 2025 și la 1,4% în 2026, urmând să se modereze la 1,3% în 2027. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților BCE din luna septembrie 2024, perspectivele creșterii PIB au fost revizuite în sens descendent, în principal ca urmare a revizuirilor datelor privind investițiile în semestrul I 2024, a anticipațiilor privind o creștere mai modestă a exporturilor în 2025 și a unei ușoare revizuiri în sens descendent a expansiunii previzionate pentru cererea internă în 2026.^[1]

Conform proiecțiilor, inflația IAPC totală se va majora la sfârșitul anului 2024, urmând să se reducă și să fluctueze în jurul țintei inflației de 2% a BCE începând cu trimestrul II 2025. Se anticipează că efectele de bază asociate componentei „produse energetice” vor constitui principalul determinant al creșterii temporare a inflației la începutul orizontului de proiecție. Pe baza ipotezelor privind scăderea prețurilor petrolului și ale gazelor naturale, este probabil ca dinamica prețurilor produselor energetice să rămână negativă până în semestrul II 2025 și să se mențină ulterior la niveluri reduse, cu excepția unei intensificări în anul 2027 ca urmare a introducerii unor noi măsuri de atenuare a schimbărilor climatice. Conform proiecțiilor, dinamica prețurilor alimentelor se va accelera până la jumătatea anului 2025, mai ales pe seama revigorării dinamicii prețurilor alimentelor neprocesate, urmând să se reducă, în medie, la 2,2% până în 2027. Potrivit anticipațiilor, inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente (IAPCX) va scădea la începutul anului 2025, odată cu estomparea efectelor indirecte ale șocurilor anterioare ale prețurilor produselor energetice, în timp ce presiunile generate de costurile cu forța de muncă se diminuează, iar impactul întârziat al înăspririi anterioare a politicii monetare continuă să se transmită la nivelul prețurilor de consum. Se estimează că acest recul va fi determinat de reducerea dinamicii prețurilor serviciilor, care a fost relativ persistentă până în prezent. În ansamblu, se previzionează că inflația IAPCX se va modera de la 2,9% în 2024 la 1,9% în 2027. Dinamica salarială se va menține inițial la niveluri ridicate, dar se va diminua treptat, pe fondul disipării presiunilor asociate măsurilor de compensare a inflației. Se anticipează că temperarea ritmului de creștere a remunerării pe salariat, coroborată cu redresarea dinamicii productivității, va conduce la decelerarea semnificativă a ritmului de creștere a costurilor unitare cu forța de muncă. Prin urmare, presiunile din surse interne asupra prețurilor sunt proiectate să se atenueze, marjele de profit urmând să amortizeze inițial presiunile încă ridicate generate de costurile cu forța de muncă, dar să se redreseze pe parcursul orizontului de proiecție. Presiunile inflaționiste externe ar trebui să rămână, în ansamblu, moderate. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2024, perspectivele inflației IAPC totale au fost revizuite marginal în sens descendent pentru 2024 și 2025, în principal ca urmare a evoluțiilor neprevăzute în sensul scăderii și a ipotezelor privind diminuarea prețurilor petrolului și ale energiei electrice.