- DECLARAȚIE DE POLITICĂ MONETARĂ
CONFERINȚĂ DE PRESĂ
Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE
Florența, 30 octombrie 2025
Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă! Aș dori să adresez mulțumiri domnului guvernator Panetta pentru calda ospitalitate și, în special, personalului dumnealui pentru excelenta organizare a ședinței de astăzi a Consiliului guvernatorilor.
Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Inflația se plasează în continuare în apropierea țintei noastre de 2% pe termen mediu, iar evaluarea noastră privind perspectivele inflației este, în linii mari, nemodificată. Economia a continuat să înregistreze o creștere în pofida contextului internațional dificil. Piața robustă a forței de muncă, bilanțurile solide ale companiilor din sectorul privat și reducerile noastre anterioare ale ratelor dobânzilor rămân surse importante de reziliență. Cu toate acestea, perspectivele sunt încă grevate de incertitudini, mai ales pe seama disputelor comerciale și a tensiunilor geopolitice actuale pe plan mondial.
Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.
Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.
Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.
Activitatea economică
Economia a înregistrat un avans de 0,2% în trimestrul III 2025, potrivit estimării preliminare a Eurostat publicate astăzi. Activitatea în sectorul serviciilor a continuat să se intensifice, impulsionată de robustețea turismului și, mai ales, de dinamizarea serviciilor digitale. Potrivit sondajelor, această dinamizare reflectă eforturile sporite depuse de numeroase firme pentru a-și moderniza infrastructurile informatice și a integra inteligența artificială în operațiunile lor. Pe de altă parte, activitatea în industria prelucrătoare a fost frânată de majorarea tarifelor vamale, de gradul încă ridicat de incertitudine și de aprecierea euro.
Este probabil ca divergențele între cererea internă și cea externă să persiste pe termen scurt. Pe fondul majorării veniturilor reale, economia ar trebui să beneficieze de creșterea cheltuielilor de consum. Șomajul, situat la 6,3% în luna septembrie, se menține în apropierea nivelului minim istoric, chiar dacă cererea de forță de muncă s-a temperat. Gospodăriile populației continuă să economisească o parte neobișnuit de mare din venituri, ceea ce ar trebui să le asigure o marjă mai semnificativă pentru majorarea în continuare a cheltuielilor. Investițiile ar trebui să fie sprijinite de cheltuielile bugetare considerabile pentru infrastructură și apărare, precum și de reducerile noastre anterioare ale ratelor dobânzilor.
În schimb, contextul global va rămâne probabil un factor inhibitor. Exporturile de bunuri s-au restrâns în perioada martie-august, inversând efectele devansării anterioare a schimburilor comerciale internaționale în perspectiva majorărilor recente ale tarifelor vamale. Comenzile noi pentru piața externă în sectorul prelucrător indică noi scăderi. Impactul total al majorărilor tarifare asupra exporturilor zonei euro și asupra investițiilor în industria prelucrătoare va deveni vizibil abia în timp.
Consiliul guvernatorilor subliniază necesitatea urgentă de a consolida zona euro și economia sa în contextul geopolitic actual și considerăm binevenită reiterarea acestei ambiții de către liderii UE cu ocazia reuniunii la nivel înalt a zonei euro de săptămâna trecută. Politicile fiscale și structurale ar trebui să impulsioneze productivitatea, competitivitatea și reziliența. Este esențială implementarea rapidă a foii de parcurs a Comisiei Europene privind competitivitatea. Autoritățile guvernamentale ar trebui să acorde prioritate reformelor structurale și investițiilor strategice destinate stimulării creșterii economice, asigurând totodată sustenabilitatea finanțelor publice. Sunt, de asemenea, fundamentale promovarea integrării în continuare a piețelor de capital prin finalizarea, conform unui calendar ambițios, a uniunii economiilor și investițiilor și a uniunii bancare, precum și adoptarea rapidă a regulamentului privind instituirea unei monede euro digitale.
Consiliul guvernatorilor se angajează să adapteze la era digitală banii băncii centrale utilizați pentru plăți de mică și de mare valoare. În acest sens, Consiliul guvernatorilor BCE a luat astăzi decizia de a trece la etapa următoare a proiectului privind moneda euro digitală. Aceasta va asigura gradul de pregătire tehnică necesar pentru o posibilă emisiune și va sprijini suveranitatea digitală a Europei după adoptarea legislației. Detaliile acestei decizii sunt disponibile într-un comunicat de presă separat.
Inflația
Inflația anuală a urcat la 2,2% în luna septembrie, față de 2,0% în august, în principal ca urmare a unei reduceri a prețurilor produselor energetice inferioare celei consemnate anterior. Dinamica prețurilor produselor energetice s-a situat la −0,4% în luna septembrie, în creștere față de −2,0% în august. Pe de altă parte, componenta „alimente” a inflației s-a diminuat la 3,0% în luna septembrie, față de 3,2% în august. Inflația exclusiv produse energetice și alimente s-a majorat la 2,4%, față de 2,3% în august, pe fondul avansului componentei „servicii” a inflației de la 3,1% la 3,2%, în timp ce inflația măsurată prin prețurile bunurilor s-a menținut din nou nemodificată la 0,8%.
Indicatorii inflației de bază sunt în continuare în concordanță cu ținta noastră de 2% pe termen mediu. În timp ce profiturile firmelor se redresează, costurile cu forța de muncă ar trebui să se modereze în continuare pe seama creșterii productivității și a temperării dinamicii salariale. Indicatorii anticipativi, precum indicatorul BCE privind câștigurile salariale și sondajele referitoare la anticipațiile cu privire la salarii, sugerează un ritm mai lent de creștere a câștigurilor salariale pentru restul anului și în semestrul I 2026.
Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung continuă să se situeze la circa 2%, sprijinind stabilizarea inflației în jurul țintei noastre.
Evaluarea riscurilor
Acordul comercial convenit între SUA și UE în perioada verii, încetarea focului în Orientul Mijlociu, anunțată recent, și anunțul de astăzi privind înregistrarea de progrese în negocierile comerciale dintre SUA și China au atenuat unele dintre riscurile în sensul scăderii la adresa creșterii economice. În același timp, persistența volatilității contextului comercial internațional ar putea perturba lanțurile de aprovizionare, ar putea inhiba în continuare exporturile și ar putea frâna consumul și investițiile. O deteriorare a încrederii pe piețele financiare ar putea conduce la condiții de finanțare mai restrictive, ar putea spori aversiunea față de riscuri și ar putea eroda creșterea economică. Tensiunile geopolitice, mai ales războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina, rămân o sursă majoră de incertitudini. În schimb, majorarea peste așteptări a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură, alături de reformele destinate creșterii productivității, ar contribui la expansiunea economică. Ameliorarea încrederii sectorului corporativ ar putea stimula investițiile private. Încrederea ar putea consemna, de asemenea, o îmbunătățire, iar activitatea economică ar putea fi impulsionată în cazul în care tensiunile geopolitice persistente s-ar diminua sau dacă disputele comerciale care trenează ar fi soluționate mai rapid decât s-a anticipat.
Perspectivele inflației continuă să fie mai incerte decât de obicei pe seama contextului marcat încă de volatilitatea politicilor comerciale la nivel mondial. O apreciere a euro ar putea determina o reducere peste așteptări a inflației. De asemenea, inflația ar putea înregistra niveluri mai scăzute în eventualitatea în care creșterea tarifelor vamale antrenează o cerere mai redusă pentru exporturile zonei euro și determină țările cu capacitate excedentară să își majoreze în continuare exporturile către zona euro. Intensificarea volatilității și a aversiunii față de riscuri pe piețele financiare ar putea frâna cererea internă și, implicit, ar reduce și inflația. În schimb, inflația ar putea atinge valori mai ridicate dacă fragmentarea lanțurilor globale de aprovizionare ar scumpi importurile, ar limita oferta de materii prime esențiale și ar accentua constrângerile la nivelul capacităților de producție în economia internă. Impulsionarea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură ar putea, de asemenea, majora inflația pe termen mediu. Fenomenele meteorologice extreme, precum și evoluția crizei climatice și naturale la modul mai general ar putea antrena o scumpire peste așteptări a alimentelor.
Condițiile financiare și monetare
De la ultima noastră ședință, ratele dobânzilor pe piață au rămas, în linii mari, nemodificate. Reducerile noastre anterioare ale ratelor dobânzilor au continuat să diminueze ratele dobânzilor active practicate de bănci la împrumuturile acordate firmelor, care s-au situat, în medie, la 3,5% în luna august. Pe de altă parte, costul emisiunii pe piață de titluri de natura datoriei s-a menținut la 3,5% în august, în condițiile în care randamentele pe termen mai lung pe baza cărora se calculează prețul acestor instrumente de îndatorare au fost relativ stabile.
Ritmul anual de creștere a creditelor bancare acordate firmelor a coborât ușor la 2,9% în septembrie, față de 3,0% în august. În același timp, dinamica emisiunilor de obligațiuni corporative s-a decelerat la 3,3% în termeni anuali. Potrivit celui mai recent sondaj privind creditul bancar în zona euro, standardele de creditare pentru împrumuturile acordate firmelor au consemnat o înăsprire moderată în trimestrul III, pe fondul temerilor sporite ale băncilor cu privire la riscurile cu care se confruntă clienții lor. Cererea de credite din partea firmelor a înregistrat o ușoară creștere.
Rata medie a dobânzii la creditele ipotecare noi a rămas practic nemodificată de la începutul anului, situându-se la 3,3% în luna august. Dinamica creditelor ipotecare s-a accelerat ușor la 2,6% în septembrie, față de 2,5% în august, pe seama majorării în continuare a cererii și a standardelor de creditare nemodificate în trimestrul III.
Ritmul de creștere a masei monetare în sens larg, măsurată pe baza agregatului M3, s-a temperat la 2,8% în luna septembrie, în scădere față de nivelul de 2,9% în august și media de 3,8% în semestrul I 2025.
Concluzie
Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.
În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.
Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.
Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.
Banca Centrală Europeană
Direcția generală comunicare
- Sonnemannstrasse 20
- 60314 Frankfurt pe Main, Germania
- +49 69 1344 7455
- media@ecb.europa.eu
Reproducerea informațiilor este permisă numai cu indicarea sursei.
Contacte media
