content here is the anonymously transparent proxied version of ecb.europa.eu   X
Opțiuni de căutare
Home Media Materiale explicative Studii și publicații Statistici Politică monetară Euro Plăți și piețe Cariere
Sugestii
Sortează în funcție de

Date importante

1 Raportul administratorilor

1.1 Scopul Raportului administratorilor publicat de BCE

Raportul administratorilor[1] face parte integrantă din Conturile anuale ale BCE și are scopul de a oferi cititorilor informații contextuale cu privire la situațiile financiare.[2] Având în vedere faptul că activitățile și operațiunile desfășurate de BCE sunt menite să sprijine obiectivele de politică, poziția și rezultatele sale financiare ar trebui analizate în contextul măsurilor adoptate.

În acest sens, raportul administratorilor prezintă principalele misiuni și activități ale BCE, precum și impactul acestora asupra situațiilor sale financiare. De asemenea, acest raport analizează principalele evoluții înregistrate pe parcursul anului în bilanțul contabil și contul de profit și pierdere și include informații despre resursele financiare ale BCE. Nu în ultimul rând, raportul descrie contextul caracterizat de riscuri în care funcționează BCE, furnizând informații despre riscurile specifice la care este expusă BCE, precum și despre politicile de gestionare a riscurilor utilizate pentru reducerea acestora.

1.2 Principalele misiuni și activități

BCE face parte din Eurosistem, al cărui obiectiv principal este menținerea stabilității prețurilor. BCE își îndeplinește misiunile astfel cum se prevede în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene[3] și în Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (Statutul SEBC)[4] (Figura 1). BCE își desfășoară activitățile în vederea îndeplinirii mandatului său, și nu cu intenția de a genera profit.

Figura 1

Misiunile principale ale BCE

Operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului sunt evidențiate atât în situațiile financiare ale BCE, cât și în cele ale băncilor centrale naționale (BCN) din zona euro, reflectând principiul aplicării descentralizate a politicii monetare în Eurosistem. Tabelul 1 de mai jos oferă o prezentare generală a principalelor operațiuni și funcții ale BCE în îndeplinirea mandatului care i-a fost încredințat, precum și a impactului acestora asupra situațiilor financiare ale BCE.

Tabelul 1

Principalele activități ale BCE și impactul acestora asupra situațiilor sale financiare

Aplicarea politicii monetare

Efectuarea de operațiuni de schimb valutar și administrarea rezervelor valutare

Promovarea bunei funcționări a sistemelor de plăți

Contribuția la siguranța și soliditatea sistemului bancar, precum și la stabilitatea sistemului financiar

Altele

1) Mai multe detalii despre operațiunile de împrumut de titluri sunt disponibile pe website-ul BCE.
2) Mai multe detalii despre liniile de swap valutar sunt disponibile pe website-ul BCE.

3) Mai multe detalii despre operațiunile de furnizare de lichiditate în euro ale Eurosistemului în schimbul unor garanții eligibile sunt disponibile pe website-ul BCE.

4) Mai multe detalii despre TARGET2 sunt disponibile pe website-ul BCE.

1.3 Evoluții financiare

1.3.1 Bilanțul contabil

Bilanțul BCE a înregistrat o expansiune în perioada 2016-2018, în principal pe seama achiziției nete de titluri de valoare în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP).[5] Achizițiile nete efectuate în cadrul acestui program au încetat în decembrie 2018 și au fost reluate în noiembrie 2019. Între timp, BCE a reinvestit în totalitate principalul aferent titlurilor ajunse la scadență deținute în portofoliile sale de titluri de valoare achiziționate în cadrul APP. Drept urmare, expansiunea bilanțului BCE a încetinit în anul 2019 și a fost generată cu precădere de majorarea valorii de piață a activelor externe de rezervă și de cea a valorii bancnotelor euro aflate în circulație. În anul 2020, pentru a contracara impactul pandemiei de coronavirus (COVID-19), Consiliul guvernatorilor a decis cu privire la un pachet cuprinzător de măsuri de politică monetară, care a afectat și dimensiunea bilanțului BCE.

În anul 2020, activele totale ale BCE au crescut cu 112,2 miliarde EUR, până la 569,3 miliarde EUR, mai ales pe seama ponderii achizițiilor sale de titluri în cadrul programului nou de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP)[6] și al APP. Achizițiile au avut drept rezultat o majorare a postului „Titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară”, în timp ce decontarea de fonduri aferente achizițiilor respective prin intermediul conturilor TARGET2 a condus la o creștere corespunzătoare a postului „Angajamente intra-Eurosistem”. Creșterea valorii bancnotelor euro aflate în circulație a contribuit, de asemenea, la această majorare.

Graficul 1

Principalele componente ale bilanțului contabil al BCE

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.

Titlurile de valoare exprimate în euro deținute în scopuri de politică monetară reprezentau 61% din activele totale ale BCE la sfârșitul anului 2020. La acest post din bilanț, BCE deține titluri achiziționate în cadrul programului destinat piețelor titlurilor de valoare (Securities Markets Programme – SMP), al celor trei programe de achiziționare de obligațiuni garantate (CBPP1, CBPP2 și CBPP3), al ABSPP, al PSPP și al PEPP.

În anul 2020, Consiliul guvernatorilor a adoptat mai multe decizii cu privire la achizițiile de titluri deținute în scopuri de politică monetară pentru contracararea riscurilor grave la adresa transmisiei politicii monetare și a perspectivelor zonei euro ca urmare a pandemiei de COVID-19. Mai exact, în luna martie 2020, Consiliul guvernatorilor a decis ca, până la sfârșitul anului, să adauge un pachet temporar de achiziții nete suplimentare de active, în valoare de 120 de miliarde EUR, la ritmul lunar existent de 20 de miliarde EUR al achizițiilor efectuate în cadrul APP.[7] În a doua parte a lunii respective, Consiliul guvernatorilor a decis să lanseze PEPP, cu un pachet inițial de 750 de miliarde EUR până la sfârșitul anului.[8] Ca răspuns la evoluția pandemiei, Consiliul guvernatorilor a hotărât să majoreze pachetul inițial al PEPP cu 600 de miliarde EUR în iunie 2020[9] și cu alte 500 de miliarde EUR în decembrie 2020[10], până la o valoare totală de 1 850 de miliarde EUR. De asemenea, Consiliul guvernatorilor a decis să extindă achizițiile nete de active în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul lunii martie 2022 și, în orice caz, până când va considera că a fost depășită faza de criză a pandemiei de COVID-19.

Ca urmare a achizițiilor, portofoliul de titluri de valoare deținute de BCE în scopuri de politică monetară s-a majorat cu 98,6 miliarde EUR, până la 349,0 miliarde EUR în anul 2020 (Graficul 2), cea mai mare parte din această creștere datorându-se achizițiilor efectuate în cadrul PEPP. Scăderea de 1,4 miliarde EUR înregistrată de titlurile deținute în cadrul SMP, CBPP1 și CBPP2 a fost rezultatul răscumpărărilor.

Graficul 2

Titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.

În ceea ce privește programele active de titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară, respectiv APP și PEPP, titlurile deținute de BCE la sfârșitul lunii decembrie 2020 au avut o structură pe scadențe diversificată[11] (Graficul 3).

Graficul 3

Structura pe scadențe a APP și PEPP

Sursa: BCE.
Notă: Pentru titlurile garantate cu active, structura pe scadențe se bazează pe durata de viață medie ponderată a titlurilor, și nu pe scadența legală.

În anul 2020, valoarea echivalentă totală în euro a activelor externe de rezervă ale BCE, care constau în aur, drepturi speciale de tragere, dolari SUA, yeni japonezi și renminbi chinezești, a rămas practic nemodificată la 75,8 miliarde EUR.

Echivalentul în euro al deținerilor BCE de aur și creanțe în aur a crescut cu 3,1 miliarde EUR, până la 25,1 miliarde EUR, în 2020 (Graficul 4), pe seama unui avans al prețului de piață exprimat în euro al aurului, volumul acestor dețineri în uncii de aur fin menținându-se nemodificat. Această creștere a condus, de asemenea, la majorarea cu o sumă echivalentă a conturilor de reevaluare pentru aur ale BCE (Secțiunea 1.3.2 „Resurse financiare”).

Graficul 4

Deținerile de aur și prețurile aurului

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: EUR/uncia de aur fin)

Sursa: BCE.
Notă: „Conturile de reevaluare pentru aur” nu includ contribuțiile băncilor centrale ale statelor membre care s-au alăturat zonei euro după 1 ianuarie 1999 la conturile de reevaluare pentru aur cumulate ale BCE începând cu ziua anterioară aderării acestora la Eurosistem.

Deținerile valutare nete[12] de dolari SUA, yeni japonezi și renminbi chinezești exprimate în euro ale BCE au scăzut cu 3,0 miliarde EUR, până la 50,1 miliarde EUR (Graficul 5), în principal pe seama deprecierii dolarului SUA față de euro. Deprecierea dolarului SUA s-a reflectat și în diminuarea soldurilor din conturile de reevaluare ale BCE (Secțiunea 1.3.2 „Resurse financiare”).

Graficul 5

Deținerile valutare

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.

Dolarul SUA a continuat să reprezinte principala componentă a deținerilor valutare ale BCE, ridicându-se la aproximativ 76% din deținerile totale la sfârșitul anului 2020.

BCE administrează plasamentele de rezerve valutare prin intermediul unei abordări în trei etape. În primul rând, responsabilii cu gestionarea riscurilor din cadrul BCE constituie un portofoliu de referință strategic, care este aprobat de Consiliul guvernatorilor. În al doilea rând, administratorii portofoliilor din cadrul BCE elaborează portofoliul de referință tactic, care este aprobat de Comitetul executiv. În al treilea rând, BCN efectuează operațiuni de plasament în mod descentralizat, cu frecvență zilnică.

Rezervele valutare ale BCE sunt investite cu precădere în titluri de valoare și depozite pe piața monetară sau sunt deținute în conturi curente (Graficul 6). Titlurile din acest portofoliu sunt evaluate la prețurile pieței de la sfârșitul exercițiului financiar.

Graficul 6

Structura plasamentelor de rezerve valutare

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.

Scopul rezervelor valutare ale BCE este finanțarea intervențiilor potențiale pe piața valutară. Din acest motiv, rezervele valutare ale BCE sunt administrate în conformitate cu trei obiective: (în ordinea priorității) lichiditatea, siguranța și randamentul. Prin urmare, acest portofoliu cuprinde, în principal, titluri de valoare cu scadențe scurte (Graficul 7).

Graficul 7

Structura pe scadențe a titlurilor de valoare exprimate în monedă străină

Sursa: BCE.

În anul 2020, valoarea portofoliului de fonduri proprii a crescut cu 0,1 miliarde EUR, până la 20,7 miliarde EUR (Graficul 8), în principal pe seama reinvestirii veniturilor din dobânzi generate și a valorii de piață mai mari a titlurilor deținute în portofoliu. Acesta constă, în principal, în titluri de valoare exprimate în euro, care sunt evaluate la prețurile pieței de la sfârșitul exercițiului financiar. În 2020, titlurile de natura datoriei emise de administrațiile publice au reprezentat 73% din portofoliul total.

Graficul 8

Portofoliul de fonduri proprii al BCE

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.

Portofoliul de fonduri proprii al BCE constă cu precădere în plasamente ale resurselor financiare ale BCE, mai exact capitalul vărsat și sumele deținute în fondul general de rezervă și provizionul pentru riscuri financiare. Ca urmare a reinvestirii veniturilor rezultate și a evaluării titlurilor de valoare la prețurile pieței, dimensiunea portofoliului de fonduri proprii și cea a resurselor financiare menționate anterior nu corespund în mod necesar. Scopul portofoliului este de a furniza venituri care să contribuie la finanțarea cheltuielilor de exploatare ale BCE care nu au legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere.[13] Portofoliul este investit în active în euro, sub rezerva respectării limitelor impuse de cadrul său de control al riscurilor. Aceasta conduce la o structură pe scadențe mai diversificată (Graficul 9) comparativ cu cea a portofoliului de rezerve valutare.

Graficul 9

Structura pe scadențe a titlurilor de valoare aferente fondurilor proprii ale BCE

Sursa: BCE.

La sfârșitul anului 2020, valoarea totală a bancnotelor euro în circulație a fost de 1 434,5 miliarde EUR, o creștere cu 11% față de aceeași perioadă a anului 2019. BCE are alocată o cotă de 8% din valoarea totală a bancnotelor euro în circulație, care s-a cifrat la 114,8 miliarde EUR la finele anului. Întrucât BCE nu emite bancnote, aceasta deține creanțe intra-Eurosistem față de BCN din zona euro cu o valoare echivalentă celei a bancnotelor aflate în circulație.

Angajamentele intra-Eurosistem ale BCE, care includ, în principal, soldul TARGET2 net al BCN din zona euro față de BCE și angajamentele BCE cu privire la activele externe de rezervă transferate către BCE de BCN din zona euro în momentul aderării la Eurosistem, s-au majorat cu 103,8 miliarde EUR, până la 378,4 miliarde EUR, în anul 2020. Creșterea înregistrată de angajamentele intra-Eurosistem în 2020, precum și evoluția acestora în perioada 2016-2019 au fost determinate cu precădere de evoluția datoriei nete aferente TARGET2 ca urmare a achizițiilor nete ale BCE de titluri deținute în scopuri de politică monetară, care sunt decontate prin intermediul conturilor TARGET2 (Graficul 10).

Graficul 10

Soldul TARGET2 net și titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.

1.3.2 Resurse financiare

Resursele financiare ale BCE constau în capital, provizionul pentru riscuri financiare, conturile de reevaluare și profitul aferent exercițiului financiar respectiv. Aceste resurse financiare sunt (i) investite în active care generează venituri și/sau (ii) utilizate pentru a compensa în mod direct pierderile materializate din riscuri financiare. La data de 31 decembrie 2020, resursele financiare ale BCE însumau 46,2 miliarde EUR (Graficul 11). Această sumă a fost cu 1,5 miliarde EUR inferioară celei din anul 2019, în principal pe seama (i) scăderii conturilor de reevaluare ca urmare a aprecierii euro față dolarul SUA și (ii) reducerii profiturilor în 2020.

Graficul 11

Resursele financiare ale BCE

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.
Notă: Postul „Conturi de reevaluare” include câștigurile totale din reevaluare aferente deținerilor de aur, monede străine și titluri de valoare și exclude contul de reevaluare pentru beneficiile postangajare.

Câștigurile nerealizate aferente aurului, monedelor străine și titlurilor de valoare care fac obiectul unei reevaluări la prețul pieței nu sunt evidențiate ca venituri în contul de profit și pierdere, ci sunt înregistrate direct în conturile de reevaluare prezentate pe partea de pasiv a bilanțului BCE. Soldurile acestor conturi pot fi utilizate pentru a contracara efectele oricărei evoluții ulterioare nefavorabile a prețurilor și/sau a cursurilor de schimb respective și, prin urmare, consolidează reziliența BCE față de riscuri. În anul 2020, conturile de reevaluare pentru aur, monede străine și titluri de valoare[14] s-au redus cu 0,9 miliarde EUR, până la 29,3 miliarde EUR, pe seama scăderii soldurilor de reevaluare în monede străine ca urmare a aprecierii euro față de dolarul SUA și yenul japonez (Graficul 12). Această scădere a fost compensată parțial de creșterea soldurilor de reevaluare pentru aur ca urmare a majorării prețului de piață al aurului.

Graficul 12

Principalele cursuri de schimb și prețul aurului în perioada 2016-2020

(variații procentuale față de 2016; date la sfârșitul anului)

Sursa: BCE.

Deși Bank of England a ieșit din Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC), capitalul BCE vărsat de BCN din zona euro și de cele din afara zonei euro a rămas nemodificat la 7,7 miliarde EUR în 2020, întrucât celelalte BCN au acoperit capitalul vărsat în valoare de 58 de milioane EUR retras de Bank of England. Capitalul vărsat total al BCE va crește de la 7,7 miliarde EUR în anul 2020 la 8,9 miliarde EUR în 2022, din cauza majorării cotelor BCN din capitalul subscris al BCE ca urmare a retragerii Bank of England din SEBC și vor fi achitate integral în două tranșe anuale, de circa 0,6 miliarde EUR fiecare, în 2021 și 2022.[15]

Având în vedere expunerea sa la riscuri financiare (Secțiunea 1.4.1 „Riscurile financiare”), BCE constituie în continuare un provizion pentru riscuri financiare. Volumul acestui provizion face obiectul unei revizuiri anuale, luând în considerare o serie de factori, printre care nivelul deținerilor de active purtătoare de risc, proiecțiile rezultatului financiar aferent exercițiului următor și o evaluare a riscurilor. Provizionul pentru riscuri financiare și orice altă sumă deținută în fondul general de rezervă al BCE nu pot depăși valoarea capitalului vărsat de BCN din zona euro.

În anul 2020, ca urmare a ajustării cotelor BCN în grila de repartiție după retragerea Bank of England din SEBC și a deciziilor Consiliului guvernatorilor privind capitalul BCE, BCN din zona euro au contribuit cu suma de 48 de milioane EUR la capitalul vărsat al BCE, majorând astfel cu o sumă egală limita superioară a provizionului pentru riscuri financiare. Luând în considerare rezultatele evaluării expunerilor BCE la riscurile financiare, Consiliul guvernatorilor a decis să transfere 48 de milioane EUR în contul provizionului BCE pentru riscuri financiare, care a crescut până la nivelul maxim admis de 7,6 miliarde EUR.

Profitul generat de activele și pasivele BCE într-un exercițiu financiar dat poate fi utilizat pentru a absorbi pierderile potențiale suportate în cadrul respectivului exercițiu financiar. În anul 2020, profitul BCE s-a situat la 1,6 miliarde EUR (a se vedea Secțiunea 1.3.3 „Contul de profit și pierdere”).

1.3.3 Contul de profit și pierdere

După mai mulți ani în care s-au consemnat creșteri ale profitului anual al BCE, în principal pe seama veniturilor mai mari din dobânzi generate de activele externe de rezervă și de titlurile deținute în scopuri de politică monetară, acest trend s-a inversat în anul 2020 (Graficul 13).

În anul 2020, profitul BCE s-a situat la 1 643 de milioane EUR (față de 2 366 de milioane EUR în 2019). Scăderea de 722 de milioane EUR față de anul 2019 a fost, în principal, rezultatul reducerii consemnate de veniturile nete din dobânzi.

Graficul 13

Principalele componente ale contului de profit și pierdere al BCE

(milioane EUR)

Sursa: BCE.
Notă: „Alte venituri și cheltuieli” constau în „Venituri/cheltuieli nete din taxe și comisioane”, „Venituri din acțiuni și participații”, „Alte venituri” și „Alte cheltuieli”.

Veniturile nete din dobânzi ale BCE s-au redus cu 669 de milioane EUR, până la 2 017 milioane EUR (Graficul 14), în principal ca urmare a scăderii veniturilor din dobânzi la activele externe de rezervă. Și veniturile din dobânzi generate de titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară au fost mai mici.

Graficul 14

Veniturile nete din dobânzi

(milioane EUR)

Sursa: BCE.

Veniturile nete din dobânzi la activele externe de rezervă au scăzut cu 577 de milioane EUR, până la 474 de milioane EUR, în principal ca urmare a reducerii veniturilor din dobânzi generate de titlurile de valoare exprimate în dolari SUA. Ca urmare a trendului descendent al randamentelor obligațiunilor în dolari SUA în cea mai mare parte a anilor 2019 și 2020 (Graficul 15), îndeosebi pentru cele cu scadențe scurte, BCE a achiziționat titluri cu randamente mai scăzute, diminuând astfel randamentul mediu al portofoliului său în dolari SUA comparativ cu anul anterior. Aceasta a avut un efect negativ asupra veniturilor din dobânzi generate de acest portofoliu în cursul anului 2020.

Graficul 15

Randamentele obligațiunilor guvernamentale cu scadența la doi ani în Statele Unite, Japonia și China

(procente p.a.; date la sfârșitul lunii)

Sursa: BCE.

În anul 2020, veniturile nete din dobânzi aferente titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară au însumat 1 337 de milioane EUR, fiind cu 110 milioane EUR mai mici decât cele din 2019 (Graficul 16). Principala cauză a acestei scăderi a fost reducerea veniturilor nete din dobânzi aferente portofoliilor SMP, CBPP1 și CBPP2 cu 118 milioane EUR, până la 193 de milioane EUR, pe seama diminuării volumului acestor portofolii ca urmare a ajungerii la scadență a titlurilor de valoare. În plus, și veniturile nete negative din dobânzi aferente portofoliului PEPP în valoare de 41 de milioane EUR au contribuit la scăderea generală a veniturilor din dobânzi generate de titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară. Veniturile nete negative din dobânzi aferente portofoliului PEPP au fost rezultatul randamentului mediu negativ în cazul achizițiilor de titluri de valoare emise de sectorul public, ca urmare a randamentelor scăzute ale obligațiunilor guvernamentale din zona euro în anul 2020 (Graficul 17). În același timp, veniturile nete din dobânzi rezultate din titlurile achiziționate în cadrul APP au crescut cu numai 48 de milioane EUR, până la 1 184 de milioane EUR. Creșterea a fost generată cu precădere de portofoliul PSPP ca urmare a scăderii amortizării primelor aferente deținerilor în cadrul PSPP achiziționate în anii anteriori.[16]

În anul 2020, titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară au generat aproximativ 66% din veniturile nete din dobânzi ale BCE.

Graficul 16

Veniturile nete din dobânzi aferente titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară

(milioane EUR)

Sursa: BCE.

Graficul 17

Randamentele obligațiunilor guvernamentale cu scadența la 10 ani

(procente p.a.; date la sfârșitul lunii)

Sursa: BCE.

Atât veniturile din dobânzi aferente cotei BCE din totalul bancnotelor euro în circulație, cât și cheltuielile cu dobânzile aferente remunerării creanțelor BCN în legătură cu rezervele valutare transferate s-au situat la zero, ca urmare a ratei dobânzii de 0% utilizate de Eurosistem în cadrul operațiunilor sale principale de refinanțare (OPR) în 2020.

Alte venituri nete din dobânzi s-au majorat, în principal pe seama creșterii veniturilor din dobânzi aferente depozitelor acceptate de BCE, care s-a datorat, în mare parte, soldurilor medii mai ridicate pe parcursul anului 2020. Această creștere a anulat complet veniturile mai scăzute din dobânzi aferente portofoliului de fonduri proprii generate de contextul caracterizat de randamente reduse din zona euro (Graficul 17).

Rezultatul net al operațiunilor financiare și al reducerilor valorii activelor financiare a fost un câștig în valoare de 316 milioane EUR (Graficul 18). Acest rezultat a fost cu 139 de milioane EUR superior celui din 2019, mai ales ca urmare a creșterii câștigurilor din preț realizate nete.

Majorarea câștigurilor din preț realizate nete s-a datorat cu precădere câștigurilor din preț mai mari aferente vânzărilor de titluri în dolari SUA, întrucât valoarea de piață a acestora a fost influențată pozitiv de scăderea randamentelor obligațiunilor în dolari SUA pe parcursul anului.

Graficul 18

Rezultate realizate și reduceri ale valorii

(milioane EUR)

Sursa: BCE.

În plus, la data de 31 decembrie 2020, o sumă în valoare de 48 de milioane EUR a fost transferată în contul provizionului BCE pentru riscuri financiare. După luarea în considerare a rezultatelor propriei evaluări a riscurilor, Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze volumul provizionului pentru riscuri financiare la 7 584 de milioane EUR, acesta atingând limita superioară determinată de capitalul vărsat al BCN din zona euro. În schimb, în anul 2019, o sumă în valoare de 84 de milioane EUR a fost eliberată în vederea respectării limitei superioare (a se vedea Secțiunea 1.3.2 „Resurse financiare”).

Cheltuielile de exploatare totale ale BCE, inclusiv cele cu amortizarea și serviciile de producere a bancnotelor, s-au majorat cu 43 de milioane EUR, până la 1 199 de milioane EUR (Graficul 19). Creșterea înregistrată față de anul 2019 s-a datorat cu precădere majorării cheltuielilor de personal ca urmare a: (i) numărului mediu mai mare de angajați în 2020, cu precădere în domeniul supravegherii bancare și (ii) cheltuielilor mai ridicate legate de beneficii postangajare, rezultate din scăderea ratei de actualizare pentru evaluarea actuarială la sfârșitul anului 2020. Cheltuielile administrative s-au diminuat în principal cu privire la atribuțiile de supraveghere, îndeosebi pe seama: (a) reducerii asistenței constând în consultanță externă, în urma finalizării analizei țintite a modelelor interne (Targeted review of internal models – TRIM) și (b) reducerii deplasărilor profesionale, ca urmare a simplificării substanțiale a activităților de supraveghere la fața locului, în contextul pandemiei de COVID-19. Această scădere a fost parțial compensată de majorarea cheltuielilor legate de tehnologia informației, pe seama cererii semnificative de servicii informatice asociate lucrului la distanță în anul 2020.

Cheltuielile aferente supravegherii bancare sunt acoperite integral prin intermediul taxelor percepute entităților supravegheate. Pe baza cheltuielilor efective suportate de BCE în îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere bancară, veniturile din taxe de supraveghere pentru anul 2020 s-au ridicat la 535 de milioane EUR.[17]

Graficul 19

Cheltuielile de exploatare și veniturile din taxe de supraveghere

(milioane EUR)

Sursa: BCE.

1.4 Gestionarea riscurilor

Gestionarea riscurilor reprezintă o componentă esențială a activităților BCE și se realizează printr-un proces continuu de (i) identificare și evaluare a riscurilor, (ii) examinare a strategiei și a politicilor în materie de risc, (iii) aplicare a unor măsuri de diminuare a riscurilor și (iv) monitorizare și raportare a riscurilor, toate aceste aspecte fiind sprijinite de metodologii, procese și sisteme eficace.

Figura 2

Ciclul de gestionare a riscurilor

Secțiunile următoare prezintă riscurile, precum și sursele acestora și cadrele aplicabile de control al riscurilor.

1.4.1 Riscurile financiare

Comitetul executiv propune politici și proceduri care să asigure un nivel corespunzător de protecție împotriva riscurilor financiare la care este expusă BCE. Comitetul de gestionare a riscurilor, care include experți de la băncile centrale din Eurosistem, contribuie la monitorizarea, măsurarea și raportarea riscurilor financiare legate de bilanțul Eurosistemului, definind și revizuind metodologiile și cadrele asociate acestora. Astfel, acesta oferă asistență organelor de decizie în vederea asigurării unui nivel corespunzător de protecție a Eurosistemului.

Riscurile financiare rezultă din activitățile principale ale BCE și din expunerile asociate. Cadrele de control al riscurilor și limitele utilizate de BCE pentru a-și gestiona profilul de risc diferă în funcție de tipul de operațiune, reflectând obiectivele de politică și de investiții ale diferitelor portofolii și caracteristicile de risc ale activelor-suport.

Pentru a monitoriza și a evalua riscurile, BCE utilizează o serie de tehnici de estimare a riscurilor elaborate de experții săi. Aceste tehnici se bazează pe un cadru de simulare comună a riscurilor de piață și de credit. Principalele concepte, tehnici și ipoteze de modelare care stau la baza măsurilor riscurilor se întemeiază pe standardele în domeniu și pe datele de piață disponibile. Riscurile sunt, de regulă, cuantificate ca pierderea așteptată (expected shortfall – ES),[18] estimată la un nivel de încredere de 99% pe un orizont de un an. Pentru calcularea riscurilor sunt utilizate două abordări: (i) abordarea contabilă, potrivit căreia conturile de reevaluare ale BCE sunt considerate un amortizor la calcularea estimărilor privind riscul, în concordanță cu toate normele contabile aplicabile și (ii) abordarea financiară, potrivit căreia conturile de reevaluare nu sunt considerate un amortizor la calcularea riscurilor. BCE calculează și alte măsuri ale riscului la diferite niveluri de încredere, realizează analize ale senzitivității și ale scenariilor de testare la stres și evaluează proiecțiile pe termen mai lung ale expunerilor și veniturilor pentru a asigura în continuare o imagine cuprinzătoare a riscurilor.[19]

Riscurile totale ale BCE s-au amplificat pe parcursul anului. La sfârșitul anului 2020, riscurile financiare totale pentru toate portofoliile BCE combinate, măsurate cu ajutorul ES la un nivel de încredere de 99% pe un orizont de un an în cadrul abordării contabile, s-au cifrat la 12,8 miliarde EUR, nivel cu 4,6 miliarde EUR superior riscurilor estimate la sfârșitul anului 2019 (Graficul 20). Creșterea riscurilor estimate se datorează în principal achizițiilor nete de active efectuate atât în cadrul PEPP, cât și în cadrul APP.

Graficul 20

Riscurile financiare totale (ES 99% potrivit abordării contabile)

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.

Riscul de credit derivă din portofoliile rezultate din operațiuni de politică monetară, portofoliul de fonduri proprii exprimate în euro și deținerile de rezerve valutare ale BCE. Deși titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară sunt evaluate la cost amortizat supus deprecierii și, prin urmare, în absența vânzărilor, nu fac obiectul unor variații ale prețurilor asociate migrării creditelor, acestea sunt încă expuse riscului de nerambursare a unui credit. Fondurile proprii exprimate în euro și rezervele valutare sunt evaluate la prețurile pieței, fiind așadar supuse riscului de migrare a creditelor și de nerambursare. Riscul de credit s-a intensificat comparativ cu anul anterior ca urmare a majorării bilanțului BCE prin achizițiile de titluri în cadrul APP și al PEPP.

Riscul de credit este atenuat, în principal, prin aplicarea de criterii de eligibilitate, proceduri de verificare prealabilă și limite care diferă de la un portofoliu la altul.

Riscul valutar și cel asociat materiilor prime sunt generate de deținerile de aur și de monedă străină ale BCE. Riscul valutar s-a majorat, comparativ cu exercițiul precedent, ca urmare a unei reduceri a conturilor de reevaluare valutară, care acționează în sensul amortizării evoluțiilor nefavorabile ale cursului de schimb.

Având în vedere rolul deținut de aceste active în politica monetară, BCE nu acoperă riscul valutar și pe cel asociat materiilor prime. În schimb, aceste riscuri sunt diminuate de existența unor conturi de reevaluare și de diversificarea deținerilor de diferite valute și de aur.

Rezervele valutare și fondurile proprii exprimate în euro ale BCE sunt investite, în principal, în titluri cu venit fix și sunt expuse riscului de rată a dobânzii generat de evaluarea la prețul pieței, dat fiind că sunt evaluate la prețurile pieței. Rezervele valutare ale BCE sunt investite cu precădere în active cu scadențe relativ scurte (Graficul 7 din Secțiunea 1.3.1 „Bilanțul contabil”), în timp ce activele din portofoliul de fonduri proprii au, în general, scadențe mai lungi (Graficul 9 din Secțiunea 1.3.1 „Bilanțul contabil”). Această componentă a riscului, măsurată utilizând abordarea contabilă, s-a majorat ușor față de anul 2019, reflectând evoluția condițiilor de pe piață.

Riscul de rată a dobânzii generat de evaluarea la prețul pieței al BCE este diminuat prin intermediul unor politici de alocare a activelor și al conturilor de reevaluare.

BCE este, de asemenea, supusă riscului de rată a dobânzii rezultat din necorelări între rata dobânzii obținută pentru active și rata dobânzii plătită pentru pasive, cu impact asupra veniturilor sale nete din dobânzi. Acest risc nu este asociat în mod direct niciunui portofoliu, ci, mai degrabă, structurii bilanțului BCE în ansamblu, îndeosebi existenței unor neconcordanțe la nivel de scadență și randament între active și pasive. Riscul este monitorizat cu ajutorul unor proiecții ale profitabilității BCE, care arată că se așteaptă ca BCE să obțină în continuare venituri nete din dobânzi în anii următori.

Acest tip de risc este gestionat prin politici de alocare a activelor și este diminuat în continuare de existența unor pasive neremunerate în bilanțul BCE.

1.4.2 Riscul operațional

Comitetul executiv este responsabil de cadrul și politica de gestionare a riscului operațional (Operational Risk Management – ORM)[20] ale BCE, precum și de aprobarea acestora. Comitetul pentru riscuri operaționale (Operational Risk Committee – ORC) sprijină Comitetul executiv în îndeplinirea rolului său de monitorizare a gestionării riscurilor operaționale. Gestionarea riscului operațional este parte integrantă a structurii de guvernanță[21] și a proceselor de administrare ale BCE.

Obiectivul principal al cadrului ORM al BCE este acela de a contribui la asigurarea faptului că BCE își îndeplinește misiunea și obiectivele, protejând totodată reputația și activele sale împotriva pierderilor, utilizării necorespunzătoare și deteriorării. În limitele cadrului ORM, fiecare compartiment este responsabil de identificarea, evaluarea, contracararea, raportarea și monitorizarea riscurilor, incidentelor și controalelor operaționale. În acest context, politica de toleranță la risc a BCE furnizează orientări cu privire la strategiile de contracarare a riscurilor și la procedurile de acceptare a riscurilor. Aceasta este legată la o matrice a riscurilor de tip cinci pe cinci bazată pe scale de gradare a probabilității și a impactului care utilizează criterii cantitative și calitative.

Contextul în care funcționează BCE este expus la amenințări tot mai complexe și există o mare varietate de riscuri operaționale asociate activităților zilnice ale BCE. Principalele domenii care suscită preocupări pentru BCE includ un spectru larg de riscuri nefinanciare generate de persoane, informații, sisteme, procese și furnizori externi terți. În consecință, BCE a introdus procese care să faciliteze gestionarea continuă și eficace a riscurilor sale operaționale și să integreze informațiile privind riscurile în procesul decizional. De asemenea, BCE se axează pe creșterea rezilienței sale. Prin urmare, au fost înființate structuri de intervenție și au fost întocmite planuri pentru situații neprevăzute, care să asigure continuitatea funcțiilor esențiale în eventualitatea oricărei perturbări sau crize (de exemplu, pandemia de COVID-19).

1.4.3 Riscul de conduită

BCE dispune de un Birou de conformitate și guvernanță ca funcție principală de control al gestionării riscurilor pentru consolidarea cadrului de guvernanță al BCE în vederea contracarării riscului de conduită[22] în cadrul BCE. Scopul acestuia este de a sprijini Comitetul executiv în protejarea integrității și a reputației BCE, de a promova standardele etice de conduită și de a consolida gradul de asumare a responsabilității și de transparență ale BCE. Un Comitet de etică la nivel înalt al BCE oferă înalților funcționari ai BCE consiliere și orientări în materie de integritate și conduită și sprijină Consiliul guvernatorilor în gestionarea adecvată și coerentă a riscurilor aferente la nivel executiv.

2 Situațiile financiare ale BCE

2.1 Bilanțul contabil la 31 decembrie 2020

Notă: Datorită rotunjirilor, este posibil ca totalurile din cadrul situațiilor financiare și din tabelele incluse în aceste note să nu corespundă. Cifrele 0 și (0) sugerează valori pozitive sau negative rotunjite la zero, în timp ce liniuța (-) indică valoarea zero.

2.2 Contul de profit și pierdere pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2020

Frankfurt pe Main, 9 februarie 2021
Banca Centrală Europeană

Christine Lagarde
Președintă

2.3 Politici contabile

Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare

Situațiile financiare ale BCE au fost întocmite în conformitate cu următoarele politici contabile,[23] despre care Consiliul guvernatorilor BCE consideră că asigură o prezentare fidelă a situațiilor financiare, reflectând totodată natura activităților specifice băncilor centrale.

Principii contabile

S-au aplicat următoarele principii contabile: realitatea economică și transparența, prudența, recunoașterea evenimentelor ulterioare datei bilanțului, pragul de semnificație, principiul continuității activității, principiul contabilității de angajamente, permanența metodelor și comparabilitatea.

Recunoașterea elementelor de activ și pasiv

Activele și pasivele sunt recunoscute în bilanț numai dacă este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat activului sau pasivului în cauză să fie încasat sau plătit de BCE, în esență, toate riscurile și avantajele aferente activului sau pasivului respectiv au fost transferate BCE și costul sau valoarea activului sau valoarea datoriei pot fi măsurate în mod corect.

Baza contabilă

Conturile au fost întocmite pe baza costurilor istorice, modificate astfel încât să includă evaluarea la prețul pieței a titlurilor tranzacționabile (altele decât titlurile de valoare deținute în prezent în scopuri de politică monetară), a aurului și a tuturor celorlalte elemente din bilanț și din afara bilanțului exprimate în monedă străină.

Operațiunile cu active și pasive financiare sunt reflectate în conturi în funcție de data decontării acestora.

Cu excepția tranzacțiilor spot cu titluri de valoare, operațiunile cu instrumente financiare exprimate în monedă străină sunt evidențiate în conturile din afara bilanțului la data tranzacționării. La data decontării, posturile din afara bilanțului sunt reluate, iar operațiunile sunt înregistrate în bilanț. Cumpărările și vânzările de monedă străină modifică poziția valutară netă la data tranzacționării, iar rezultatele din vânzări sunt, de asemenea, calculate la aceeași dată. Dobânzile, primele și discounturile acumulate aferente instrumentelor financiare exprimate în monedă străină sunt calculate și evidențiate în contabilitate zilnic, poziția valutară fiind afectată zilnic și de aceste acumulări.

Active și pasive în aur și monedă străină

Activele și pasivele exprimate în monedă străină sunt convertite în euro la cursul de schimb valabil la data bilanțului contabil. Veniturile și cheltuielile sunt convertite la cursul de schimb valabil la data înregistrării în bilanț. Elementele de activ și pasiv în monedă străină, inclusiv instrumentele din bilanț și din afara bilanțului, sunt reevaluate în funcție de moneda în care sunt exprimate.

Reevaluarea la prețul pieței a activelor și a pasivelor exprimate în monedă străină este realizată independent de reevaluarea cursului de schimb.

Aurul este evaluat la prețul pieței valabil la data bilanțului. Nu se face distincție între diferențele din reevaluare aferente prețului aurului și cele aferente cursului de schimb corespunzător, acesta fiind evaluat exclusiv pe baza prețului în euro al unciei de aur fin, calculat – pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2020 – pe baza cursului de schimb EUR/USD valabil la 31 decembrie 2020.

Drepturile speciale de tragere (DST) sunt definite ca un coș de valute, iar valoarea acestora este calculată ca sumă ponderată a cursurilor de schimb ale celor cinci monede străine principale (dolarul SUA, euro, renminbi chinezesc, yenul japonez și lira sterlină). Deținerile BCE de DST au fost convertite în euro pe baza cursului de schimb EUR/DST valabil la data de 31 decembrie 2020.

Titluri de valoare

Titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară
Titlurile de valoare deținute în prezent în scopuri de politică monetară sunt evidențiate la cost amortizat supus deprecierii.

Alte titluri de valoare
Titlurile tranzacționabile (altele decât titlurile de valoare deținute în prezent în scopuri de politică monetară) și activele asimilate sunt evaluate, individual, fie la prețurile medii ale pieței, fie pe baza curbei relevante a randamentelor de la data bilanțului contabil. Opțiunile incluse în titluri de valoare nu sunt separate în scopul evaluării. Pentru exercițiul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2020 au fost utilizate prețurile medii ale pieței valabile la 30 decembrie 2020. Acțiunile nelichide și orice alte instrumente de capital deținute ca investiții permanente sunt evaluate la cost supus deprecierii.

Recunoașterea veniturilor

Veniturile și cheltuielile sunt recunoscute conform principiului contabilității de angajamente.[24] Câștigurile și pierderile rezultate din vânzarea de monedă străină, dețineri de aur și titluri de valoare sunt evidențiate în contul de profit și pierdere. Aceste câștiguri și pierderi realizate sunt calculate în funcție de costul mediu al activului respectiv.

Câștigurile nerealizate nu se recunosc ca venituri și sunt transferate direct într-un cont de reevaluare.

Pierderile nerealizate se înregistrează în contul de profit și pierdere în cazul în care, la încheierea exercițiului financiar, depășesc câștigurile anterioare din reevaluare acumulate în contul de reevaluare corespunzător. Pierderile nerealizate aferente unui titlu de valoare, unei monede străine sau unor dețineri de aur nu se compensează cu câștigurile nerealizate aferente altor titluri de valoare, monede sau active în aur. În cazul unor pierderi nerealizate aferente unui element din bilanț evidențiat în contul de profit și pierdere, costul mediu al elementului respectiv este redus la cursul de schimb sau la prețul pieței de la sfârșitul exercițiului financiar. Pierderile nerealizate din swapuri pe rata dobânzii care nu sunt compensate prin intermediul unei contrapartide centrale sunt înregistrate în contul de profit și pierdere la sfârșitul exercițiului financiar și sunt amortizate în exercițiile financiare ulterioare.

Pierderile din depreciere se înregistrează în contul de profit și pierdere și nu sunt reluate în anii următori decât dacă deprecierea se reduce, iar reducerea poate fi legată de un eveniment notabil care s-a produs după prima înregistrare a deprecierii.

Primele sau discounturile generate de titlurile de valoare se amortizează pe durata de viață contractuală reziduală a titlurilor.

Tranzacții reversibile

Acestea sunt operațiuni prin care BCE cumpără sau vinde active în cadrul unui contract de report sau efectuează operațiuni de creditare pe bază de garanții.

În cadrul unui contract de report, titlurile sunt vândute contra numerar, cu un acord simultan de răscumpărare de la contrapartidă, la un preț și la o dată ulterioară stabilite de comun acord. Contractele de report se înregistrează ca depozite cu garanție în pasivul bilanțului. Titlurile de valoare vândute în cadrul acestor contracte rămân înscrise în bilanțul BCE.

În cadrul unui contract de deport, titlurile sunt cumpărate contra numerar, cu un acord simultan de revânzare către contrapartidă, la un preț și la o dată ulterioară stabilite de comun acord. Contractele de deport se înregistrează sub formă de credite cu garanție în activul bilanțului, însă nu sunt incluse în portofoliul de titluri al BCE.

Tranzacțiile reversibile, inclusiv operațiunile de împrumut de titluri de valoare, derulate în cadrul unui program oferit de o instituție specializată, sunt înregistrate în bilanț numai în cazul în care a fost furnizată o garanție în numerar, iar acest numerar rămâne neinvestit.

Instrumente din afara bilanțului

Instrumentele valutare, respectiv tranzacțiile forward pe cursul de schimb, componentele la termen ale swapurilor valutare și alte instrumente valutare care implică schimbul unei monede străine contra alteia la o dată ulterioară sunt incluse în poziția valutară netă în scopul calculării câștigurilor și pierderilor valutare.

Instrumentele de rată a dobânzii sunt reevaluate element cu element. Modificările zilnice ale marjei de variație a contractelor futures pe rata dobânzii și a swapurilor pe rata dobânzii care sunt compensate printr-o contrapartidă centrală sunt înregistrate în contul de profit și pierdere. Evaluarea tranzacțiilor forward cu titluri de valoare și a swapurilor pe rata dobânzii care nu sunt compensate printr-o contrapartidă centrală este efectuată de BCE și se bazează pe metode de evaluare universal acceptate, care utilizează prețurile pieței și dobânzile observabile, precum și factorii de actualizare care intervin între datele decontării și data evaluării.

Evenimente ulterioare datei bilanțului

Valoarea activelor și a pasivelor se ajustează în funcție de evenimentele care au loc între data bilanțului anual și data la care Comitetul executiv autorizează transmiterea Conturilor anuale ale BCE către Consiliul guvernatorilor spre aprobare, în cazul în care aceste evenimente afectează semnificativ activele și pasivele la data bilanțului.

Evenimentele importante care se produc ulterior datei de închidere a bilanțului și care nu afectează activele și pasivele la data bilanțului sunt evidențiate în notele explicative.

Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem

Soldurile intra-SEBC rezultă în principal din plăți transfrontaliere efectuate în Uniunea Europeană (UE), care sunt decontate în banii băncii centrale în euro. Aceste tranzacții, care sunt, în cea mai mare parte, inițiate de entități private (instituții de credit, companii și populație), sunt decontate prin intermediul sistemului TARGET2 – Sistemul transeuropean de transfer de fonduri cu decontare pe bază brută în timp real – și generează solduri bilaterale în conturile respectivelor bănci centrale din UE conectate la TARGET2. Aceste solduri bilaterale sunt compensate, apoi transferate zilnic la BCE, fiecare bancă centrală națională (BCN) figurând cu o poziție bilaterală netă unică exclusiv față de BCE. Plățile efectuate de BCE și decontate prin intermediul sistemului TARGET2 afectează, de asemenea, pozițiile bilaterale nete unice. Aceste poziții, evidențiate în conturile BCE, constituie creanța netă sau angajamentul net asumat de fiecare BCN față de restul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC). Soldurile intra-Eurosistem ale BCN din zona euro față de BCE, constituite cu ocazia participării acestora la TARGET2, precum și alte solduri intra-Eurosistem în euro (de exemplu, distribuirea provizorie a profitului BCE către BCN) figurează în bilanțul BCE ca poziție netă unică din activ sau din pasiv fie la „Alte creanțe în cadrul Eurosistemului (net)”, fie la „Alte angajamente în cadrul Eurosistemului (net)”. Soldurile intra-SEBC ale BCN din afara zonei euro la BCE, generate de participarea acestora la TARGET2,[25] sunt evidențiate la „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”.

Soldurile intra-Eurosistem aferente alocării bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului figurează sub forma unui activ net unic la postul „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului” (a se vedea mai jos „Bancnote în circulație”).

Soldurile intra-Eurosistem rezultate din transferul de active externe de rezervă la BCE de către BCN care aderă la Eurosistem sunt exprimate în euro și sunt evidențiate la „Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”.

Active imobilizate

Activele imobilizate, inclusiv imobilizările necorporale, cu excepția terenurilor și a operelor de artă, sunt evaluate la cost minus amortizarea. Terenurile și operele de artă sunt evaluate la cost. Sediul principal al BCE este evaluat la cost amortizat supus deprecierii. În vederea amortizării costurilor asociate sediului principal al BCE, acestea sunt evidențiate la elementele de activ corespunzătoare și amortizate în conformitate cu durata estimată de viață utilă a activelor. Amortizarea este calculată prin metoda liniară pe durata de viață utilă estimată a activului, începând din trimestrul imediat ulterior dării în folosință a activului. Duratele de viață utilă aplicate principalelor categorii de active sunt următoarele:

Durata perioadei de amortizare a cheltuielilor capitalizate de amenajare a sediilor închiriate ale BCE se ajustează în funcție de evenimentele care au un impact asupra duratei de viață utilă estimate a activelor.

BCE efectuează un test anual de depreciere a sediului principal și a activelor aferente dreptului de utilizare care vizează clădirile de birouri (a se vedea mai jos „Contracte de leasing”). În cazul în care se identifică un indicator de depreciere și se evaluează o potențială depreciere a activului, se estimează suma recuperabilă. Pierderea din depreciere este evidențiată în contul de profit și pierdere în cazul în care suma recuperabilă este inferioară valorii contabile nete.

Activele imobilizate al căror cost nu depășește 10 000 EUR sunt scoase în afara bilanțului în anul achiziției.

Activele imobilizate care îndeplinesc criteriile de capitalizare, dar care sunt încă în construcție sau în curs de dezvoltare, sunt evidențiate la rubrica „Imobilizări în curs”. Costurile aferente sunt transferate la posturile corespunzătoare privind activele imobilizate odată cu darea în folosință a activelor.

Contracte de leasing

Pentru toate contractele de leasing care implică o imobilizare corporală, activul aferent dreptului de utilizare și datoria care decurge din contractul de leasing sunt recunoscute în bilanțul contabil la data începerii derulării contractului de leasing și sunt incluse la postul „Imobilizări corporale și necorporale” și, respectiv, la postul „Diverse” (pasive). În cazul în care contractele de leasing respectă criteriile de capitalizare, însă activul implicat este încă în construcție sau în curs de adaptare, costurile suportate înainte de data de începere a contractului de leasing sunt înregistrate la „Imobilizări în curs”. Activul aferent dreptului de utilizare și datoria care decurge din contractul de leasing sunt înregistrate la pozițiile corespunzătoare privind activele imobilizate, odată ce activul este disponibil pentru utilizare (data de începere a contractului de leasing).

Activele aferente dreptului de utilizare sunt evaluate la cost minus amortizarea. În plus, activele aferente dreptului de utilizare referitoare la clădirile de birouri sunt supuse deprecierii (în ceea ce privește testul anual de depreciere, a se vedea mai sus „Active imobilizate”). Amortizarea este calculată prin metoda liniară de la data începerii derulării și până la sfârșitul duratei de viață utilă a activului aferent dreptului de utilizare sau până la sfârșitul perioadei de leasing, luându-se în considerare data cea mai apropiată.

Datoria care decurge din contractul de leasing este evaluată inițial la valoarea actuală a plăților de leasing viitoare (cuprinzând doar componentele de leasing), actualizată pe baza ratei dobânzii marginale a BCE. Ulterior, datoria care decurge din contractul de leasing este evaluată la cost amortizat cu ajutorul metodei dobânzii efective. Cheltuielile aferente privind dobânzile sunt evidențiate în contul de profit și pierdere, la postul „Alte cheltuieli privind dobânzile”. Datoria care decurge din contractul de leasing este recalculată în momentul în care are loc o modificare privind plățile de leasing viitoare, generată de o variație a unui indice sau de o altă reevaluare a contractului existent. Orice astfel de recalculare are drept rezultat o ajustare corespunzătoare a valorii contabile a activului aferent dreptului de utilizare.

Contractele de leasing pe termen scurt, cu o durată de 12 luni sau mai puțin, și contractele de leasing pentru active cu o valoare sub 10 000 EUR (în concordanță cu pragul utilizat pentru recunoașterea activelor imobilizate) sunt înregistrate cu titlu de cheltuială în contul de profit și pierdere.

Beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă acordate de BCE

BCE dispune de planuri de beneficii determinate pentru personalul său, pentru membrii Comitetului executiv, precum și pentru membrii Consiliului de supraveghere angajați de BCE.

Planul de pensii pentru personal este finanțat din activele deținute într-un fond de beneficii pe termen lung pentru angajați. Contribuțiile obligatorii ale BCE și ale angajaților se reflectă în componenta planului referitoare la beneficiile definite. Angajații pot plăti contribuții suplimentare, pe bază voluntară, ca parte a unui sistem de contribuții determinate care poate fi utilizat pentru acordarea de beneficii suplimentare.[26] Acestea sunt stabilite prin cumularea cuantumului contribuțiilor voluntare și a randamentelor plasamentelor rezultate din aceste contribuții.

Beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung acordate membrilor Comitetului executiv al BCE și membrilor Consiliului de supraveghere angajați de BCE nu sunt finanțate printr-un mecanism specific. Pentru personal, același lucru este valabil în cazul beneficiilor postangajare, altele decât pensiile, al altor beneficii pe termen lung și al compensațiilor pentru încetarea contractului de muncă.

Datoria netă privind beneficiile determinate
Elementul înregistrat în pasivul bilanțului la „Diverse” (pasive) în legătură cu planurile de beneficii determinate, inclusiv alte beneficii pe termen lung și compensații pentru încetarea contractului de muncă, reprezintă valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate la data bilanțului minus valoarea justă a activelor planurilor utilizate pentru finanțarea obligațiilor aferente.

Obligația privind beneficiile determinate este calculată anual de actuari independenți pe baza metodei unităților de credit proiectate. Valoarea actualizată a acestei obligații se stabilește prin actualizarea fluxurilor de numerar viitoare estimate, utilizând o rată care se calculează în raport cu randamentele pe piață la data bilanțului ale obligațiunilor corporative de înaltă calitate exprimate în euro, cu scadențe similare obligației conexe.

Câștigurile și pierderile actuariale pot apărea ca urmare a unor ajustări din experiență (atunci când rezultatele efective diferă de ipotezele actuariale formulate anterior) și a modificării ipotezelor actuariale.

Costuri nete privind beneficiile determinate
Costurile nete privind beneficiile determinate sunt împărțite în elemente înregistrate în contul de profit și pierdere și reevaluări ale beneficiilor postangajare evidențiate în bilanț la rubrica „Conturi de reevaluare”.

Suma netă înregistrată în contul de profit și pierdere cuprinde:

  1. costul serviciilor prestate în cursul exercițiului financiar privind beneficiile determinate;
  2. costul serviciilor prestate anterior privind beneficiile determinate rezultate din modificarea planului;
  3. dobânda netă la rata de actualizare, aferentă datoriei nete privind beneficiile determinate;
  4. reevaluări privind alte beneficii pe termen lung și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă, după caz, în ansamblu.

Suma netă evidențiată la „Conturi de reevaluare” cuprinde următoarele posturi:

  1. câștiguri și pierderi actuariale aferente obligației privind beneficiile determinate;
  2. rentabilitatea efectivă a activelor planului, excluzându-se sumele incluse în dobânda netă aferentă datoriei nete privind beneficiile determinate;
  3. orice modificare a efectului plafonului activului, excluzându-se sumele incluse în dobânda netă aferentă datoriei nete privind beneficiile determinate.

Aceste sume sunt reevaluate anual de către actuari independenți pentru a se stabili poziția de pasiv corespunzătoare din situațiile financiare.

Bancnote în circulație

BCE și BCN din zona euro, care alcătuiesc Eurosistemul, emit bancnote euro.[27] Valoarea totală a bancnotelor euro în circulație este alocată băncilor centrale din Eurosistem în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni, conform grilei de alocare a bancnotelor.[28]

BCE are alocată o cotă de 8% din valoarea totală a bancnotelor euro în circulație, care figurează în pasivul bilanțului la postul „Bancnote în circulație”. Cota BCE din emisiunea totală de bancnote euro este acoperită prin creanțele asupra BCN. Aceste creanțe, care sunt purtătoare de dobânzi,[29] sunt înregistrate la subpostul „Creanțe intra-Eurosistem: creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului” (a se vedea mai sus „Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem”). Veniturile din dobânzile la aceste creanțe sunt înregistrate la postul „Venituri din dobânzi rezultate din alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului” din contul de profit și pierdere.

Distribuirea provizorie a profitului

O sumă egală cu valoarea veniturilor BCE aferente bancnotelor euro în circulație și a celor aferente titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară achiziționate în cadrul: (a) programului destinat piețelor titlurilor de valoare, (b) celui de-al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate, (c) programului de achiziționare de titluri garantate cu active, (d) programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public și (e) programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie este repartizată în luna ianuarie a anului următor prin intermediul unei distribuiri provizorii a profitului, cu excepția cazului în care Consiliul guvernatorilor decide altfel.[30] Veniturile sunt distribuite integral, cu excepția cazului în care depășesc profitul net al BCE pentru exercițiul financiar respectiv. În acest sens, se va ține seama de eventualele decizii ale Consiliului guvernatorilor de a efectua transferuri în contul provizionului pentru riscuri financiare. Consiliul guvernatorilor poate hotărî, de asemenea, să scadă din suma aferentă distribuirii în luna ianuarie a veniturilor rezultate din bancnotele euro în circulație cheltuielile cu emiterea și procesarea bancnotelor euro suportate de BCE.

Reclasificări

În conformitate cu articolul 21 din Statutul SEBC, BCE poate acționa în calitate de agent fiscal pentru instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, administrațiile centrale, autoritățile regionale, locale sau alte autorități publice, alte organisme de drept public sau întreprinderi publice din statele membre. În acest context, BCE acceptă depozite constituite de European Financial Stability Facility (EFSF) și de Mecanismul european de stabilitate (MES) care au fost evidențiate la „Alte pasive” în Conturile anuale din 2019. Începând cu data de 1 iulie 2020, Eurostat a revizuit clasificarea statistică a acestor instituții, de la „alți intermediari financiari” la sectorul „administrației publice”.[31] În consecință, de la această dată sumele aferente sunt evidențiate la „Administrație publică”.

Valorile comparative pentru anul 2019 au fost ajustate după cum urmează:

Modificări ale politicilor contabile

În anul 2020 nu au existat modificări la nivelul politicilor contabile aplicate de BCE.

Diverse

În conformitate cu articolul 27 din Statutul SEBC, Consiliul UE a aprobat, pe baza unei recomandări din partea Consiliului guvernatorilor, desemnarea Baker Tilly GmbH & Co.KG Wirtschaftsprüfungsgesellschaft, Düsseldorf (Republica Federală Germania) în calitate de auditor extern al BCE pentru o perioadă de cinci ani, până la finele exercițiului financiar 2022. Această perioadă de cinci ani poate fi prelungită cu până la două exerciții financiare suplimentare.

2.4 Note explicative privind bilanțul contabil

Nota 1 – Aur și creanțe în aur

La 31 decembrie 2020, BCE deținea 16 229 522 de uncii[32] de aur fin, a căror valoare de piață s-a ridicat la 25 056 de milioane EUR (față de 21 976 de milioane EUR în 2019). În anul 2020 nu s-au efectuat operațiuni cu aur și, prin urmare, deținerile BCE au rămas nemodificate față de nivelul înregistrat la data de 31 decembrie 2019. Creșterea consemnată de echivalentul în euro al acestor dețineri s-a datorat unei majorări a prețului de piață exprimat în euro al aurului (a se vedea „Activele și pasivele în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 15 „Conturi de reevaluare”).

Nota 2 – Creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro și din afara zonei euro

Nota 2.1 – Creanțe asupra FMI

Acest element de activ este constituit din deținerile BCE de DST, însumând 680 de milioane EUR la 31 decembrie 2020 (față de 710 milioane EUR în 2019), și reprezintă rezultatul aplicării unui acord bilateral de vânzare-cumpărare de DST încheiat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), prin care FMI este autorizat să efectueze, în numele BCE, vânzări sau cumpărări de DST contra unor sume în euro, cu respectarea nivelului minim și maxim de dețineri. În scopuri contabile, DST sunt considerate monedă străină (a se vedea „Activele și pasivele în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). Scăderea consemnată de echivalentul în euro al deținerilor de DST ale BCE s-a datorat deprecierii DST față de euro pe parcursul anului 2020.

Nota 2.2 – Conturi la bănci și plasamente în titluri de valoare, împrumuturi externe și alte active externe, precum și creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro

Aceste două posturi cuprind conturile deschise la bănci, împrumuturile în monedă străină și plasamentele sub formă de titluri de valoare exprimate în dolari SUA, yeni japonezi și renminbi chinezești.

Valoarea totală a acestor posturi s-a redus în anul 2020, în principal pe seama deprecierii dolarului SUA în raport cu euro.

La 31 decembrie 2020, deținerile nete de monedă străină ale BCE[33] se cifrau la:

Pe parcursul anului 2020 nu au avut loc intervenții pe piața valutară.

Nota 3 - Creanțe exprimate în euro asupra rezidenților din afara zonei euro

Nota 3.1 - Conturi la bănci, plasamente în titluri de valoare și împrumuturi

La data de 31 decembrie 2020, acest post cuprindea o creanță în valoare de 1 830 de milioane EUR aferentă unor acorduri privind facilități de lichiditate încheiate între Eurosistem și băncile centrale din afara zonei euro. În temeiul acestor acorduri, Eurosistemul furnizează lichiditate în euro băncilor centrale din afara zonei euro în schimbul unor garanții eligibile[34] pentru a veni în întâmpinarea necesarului de lichiditate din aceste jurisdicții în cazul unor disfuncționalități ale pieței, minimizând astfel riscul unor efecte nefavorabile de propagare asupra piețelor financiare și a economiilor din zona euro.

Nota 4 – Alte creanțe exprimate în euro asupra instituțiilor de credit din zona euro

La 31 decembrie 2020, acest post consta în soldurile conturilor curente ale rezidenților din zona euro în valoare de 81 de milioane EUR (față de 109 milioane EUR în 2019).

Nota 5 – Titluri de valoare exprimate în euro ale rezidenților din zona euro

Nota 5.1 – Titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară

La data de 31 decembrie 2020, acest post cuprindea titlurile achiziționate de BCE în cadrul celor trei programe de achiziționare de obligațiuni garantate (covered bond purchase programmes – CBPP), al programului destinat piețelor titlurilor de valoare (Securities Markets Programme – SMP), al programului de achiziționare de titluri garantate cu active (asset-backed securities purchase programme – ABSPP), al programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public (public sector purchase programme – PSPP) și al programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP).

1) Criteriile suplimentare de eligibilitate pentru programele specifice sunt disponibile în deciziile Consiliului guvernatorilor.
2) În cadrul SMP, au fost achiziționate numai titluri publice de natura datoriei, emise de cinci trezorerii din zona euro.

3) BCE nu achiziționează titluri de valoare în cadrul programului de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ (corporate sector purchase programme – CSPP).
4) În ceea ce privește titlurile de valoare emise de guvernul elen, s-a acordat o derogare de la cerințele privind eligibilitatea.

În anul 2020, Eurosistemul a continuat achizițiile nete în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP)[35] într-un ritm lunar mediu de 20 de miliarde EUR. În luna martie 2020, Consiliul guvernatorilor a decis să adauge un pachet temporar de achiziții nete suplimentare de active, în valoare de 120 de miliarde EUR, până la sfârșitul anului. Consiliul guvernatorilor anticipează derularea achizițiilor nete atât timp cât va fi necesar în vederea consolidării impactului acomodativ al ratelor sale de politică monetară și încetarea acestora puțin înainte de a iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE. Consiliul guvernatorilor intenționează, de asemenea, să continue reinvestirea pe o perioadă extinsă după data la care acesta va începe să majoreze ratele dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară.

Totodată, Eurosistemul a lansat, în luna martie 2020, un program temporar de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP)[36], cu un pachet inițial în valoare de 750 de miliarde EUR, cu scopul de a relaxa orientarea generală a politicii monetare și de a contracara riscurile grave la adresa mecanismului de transmisie a politicii monetare și a perspectivelor zonei euro generate de pandemia de coronavirus (COVID-19). Achizițiile includ toate categoriile de active eligibile în cadrul APP[37] și au fost prevăzute inițial să continue până la sfârșitul anului 2020. Consiliul guvernatorilor a majorat pachetul pentru PEPP cu 600 de miliarde EUR în iunie 2020 și cu alte 500 de miliarde EUR în decembrie 2020, acesta atingând o valoare totală de 1 850 de miliarde EUR. Orizontul temporal al achizițiilor nete a fost prelungit, de asemenea, cel puțin până la finalul lunii martie 2022 și, în orice caz, până când Consiliul guvernatorilor va considera că faza de criză a pandemiei de coronavirus a fost depășită. Totodată, Consiliul guvernatorilor intenționează să reinvestească principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul anului 2023. Reducerea progresivă în viitor a portofoliului PEPP va fi gestionată astfel încât să se evite o interferență cu orientarea adecvată a politicii monetare.

Titlurile achiziționate în cadrul acestor programe sunt evaluate la cost amortizat supus deprecierii (a se vedea „Titluri de valoare” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Costul amortizat al titlurilor deținute de BCE și valoarea de piață[38] a acestora (care nu este evidențiată în bilanț sau în contul de profit și pierdere, fiind furnizată numai în scopuri comparative) sunt următoarele:

Răscumpărările de titluri au condus la o scădere a valorii costului amortizat al portofoliilor deținute în cadrul primului și al celui de-al doilea CBPP, precum și în cadrul SMP.

Consiliul guvernatorilor evaluează periodic riscurile financiare asociate titlurilor deținute în cadrul acestor programe.

Testele de depreciere sunt efectuate anual, utilizând datele disponibile la sfârșitul exercițiului financiar, și sunt aprobate de Consiliul guvernatorilor. În cadrul acestor teste, indicatorii de depreciere sunt evaluați separat pentru fiecare program. În cazurile în care se observă indicatori de depreciere, se efectuează o analiză suplimentară pentru a confirma faptul că fluxurile de numerar asociate titlurilor de valoare nu au fost afectate de un eveniment de depreciere. Pe baza rezultatelor testelor de depreciere efectuate în cursul acestui exercițiu financiar, în anul 2020 BCE nu a înregistrat pierderi aferente titlurilor de valoare deținute în portofoliile sale de politică monetară.

Nota 6 – Creanțe intra-Eurosistem

Nota 6.1 – Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului

Acest post se referă la creanțele BCE față de BCN din zona euro legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului (a se vedea „Bancnote în circulație” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). La 31 decembrie 2020, acestea s-au ridicat la 114 761 de milioane EUR (față de 103 420 de milioane EUR în 2019). Remunerarea acestor creanțe se calculează zilnic la cea mai recentă rată a dobânzii marginale disponibilă, utilizată de Eurosistem în cadrul licitațiilor sale pentru operațiunile principale de refinanțare[39] (a se vedea nota 23.2 „Venituri din dobânzi rezultate din alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului”).

Nota 7 – Alte pasive

Nota 7.1 – Imobilizări corporale și necorporale

La data de 31 decembrie 2020, aceste active cuprindeau următoarele posturi:

Cu privire la sediul principal al BCE și la clădirile de birouri aferente dreptului de utilizare, la sfârșitul anului s-a efectuat un test de depreciere și nu s-au înregistrat pierderi din depreciere.

Nota 7.2 – Alte active financiare

La acest post este inclus în principal portofoliul de fonduri proprii al BCE, care constă cu precădere în investiții aferente resurselor financiare ale BCE, mai exact capitalului vărsat și sumelor deținute în rezerve și în provizionul pentru riscuri financiare. Figurează, de asemenea, 3 211 acțiuni la Banca Reglementelor Internaționale (BRI), contabilizate la costul de achiziție de 42 de milioane EUR, precum și alte conturi curente denominate în euro.

Componentele acestui post sunt următoarele:

Creșterea netă înregistrată de acest post în anul 2020 s-a datorat cu precădere (a) reinvestirii veniturilor din dobânzi aferente portofoliului de fonduri proprii al BCE și (b) creșterii valorii de piață a titlurilor de valoare deținute în acest portofoliu.

Nota 7.3 – Diferențe din reevaluarea instrumentelor din afara bilanțului

Acest post cuprinde diferențele din reevaluare aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la 31 decembrie 2020 (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste diferențe din reevaluare s-au ridicat la 388 de milioane EUR (față de 619 milioane EUR în anul 2019) și rezultă din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la cursurile de schimb valabile la data bilanțului contabil, în raport cu valorile exprimate în euro obținute din conversia tranzacțiilor la costul mediu al monedei străine respective la acea dată (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” și „Activele și pasivele în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Nota 7.4 – Cheltuieli înregistrate în avans și venituri angajate

La data de 31 decembrie 2020, acest post s-a situat la 3 390 de milioane EUR (față de 2 572 de milioane EUR în 2019) și a cuprins, în principal, dobânzile de încasat la titluri de valoare, inclusiv dobânzile în curs plătite la achiziție, în valoare de 2 757 de milioane EUR (comparativ cu 2 431 de milioane EUR în 2019) (a se vedea nota 2.2 „Conturi la bănci și plasamente în titluri de valoare, împrumuturi externe și alte active externe; și creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro”, nota 5 „Titluri de valoare exprimate în euro ale rezidenților din zona euro” și nota 7.2 „Alte active financiare”).

Acest post a inclus, de asemenea, suma de 514 milioane EUR, corespunzătoare taxelor de supraveghere care urmează să fie primite pentru perioada de taxare 2020. Această sumă va fi colectată în trimestrul II 2021. Începând cu anul 2020, taxele vor fi percepute ex post pe baza costurilor efective.[40] Cu toate acestea, valoarea taxelor de supraveghere a fost ajustată în anul 2020, pentru ultima dată, cu un excedent reportat din perioada de taxare anterioară (a se vedea nota 26 „Venituri/cheltuieli nete din taxe și comisioane”).

La acest post sunt, de asemenea, raportate: (a) veniturile acumulate din proiecte comune ale Eurosistemului (a se vedea nota 28 „Alte venituri”); (b) plățile anticipate diverse; și (c) veniturile din dobânzi acumulate din alte active și pasive financiare.

Nota 7.5 – Diverse

La data de 31 decembrie 2020, acest post s-a situat la 1 970 de milioane EUR (față de 2 221 de milioane EUR în anul 2019) și a cuprins, în principal, sumele acumulate aferente distribuirii provizorii a profitului BCE, în valoare de 1 260 de milioane EUR (comparativ cu 1 431 de milioane EUR în anul 2019) (a se vedea „Distribuirea provizorie a profitului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 12.2 „Alte angajamente în cadrul Eurosistemului (net)”).

Acesta a inclus, de asemenea, solduri în valoare de 692 de milioane EUR (față de 757 de milioane EUR în anul 2019) aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la data de 31 decembrie 2020, care au rezultat din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la costul mediu al monedei străine respective la data bilanțului contabil, în raport cu valorile inițiale exprimate în euro la care au fost evidențiate operațiunile (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Nota 8 – Bancnote în circulație

Acest post se referă la cota BCE (respectiv 8%) din totalul bancnotelor euro aflate în circulație (a se vedea „Bancnote în circulație” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”), iar la data de 31 decembrie 2020 s-a ridicat la 114 761 de milioane EUR (față de 103 420 de milioane EUR în anul 2019).

Nota 9 – Alte angajamente exprimate în euro față de instituții de credit din zona euro

Băncile centrale din Eurosistem au posibilitatea de a accepta garanții sub formă de numerar pentru facilitățile de împrumut de titluri din cadrul programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public, reinvestirea numerarului nefiind obligatorie. În cazul BCE, aceste operațiuni sunt derulate prin intermediul unei instituții specializate. Aceleași condiții se aplică deținerilor în cadrul PEPP de titluri emise de sectorul public.

La data de 31 decembrie 2020 erau în curs operațiuni de împrumut garantate cu numerar efectuate cu instituții de credit din zona euro în valoare de 2 559 de milioane EUR (față de 1 325 de milioane EUR în anul 2019). Garanțiile primite sub formă de numerar au fost transferate în conturile TARGET2. Întrucât numerarul a rămas neinvestit la sfârșitul exercițiului financiar, aceste operațiuni au fost evidențiate în bilanț (a se vedea „Tranzacții reversibile” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).[41]

Nota 10 – Angajamente exprimate în euro față de alți rezidenți din zona euro

Nota 10.1 - Administrație publică

La data de 31 decembrie 2020, acest post s-a situat la 10 012 milioane EUR (față de 18 198 de milioane EUR în 2019) și a inclus depozite constituite de Mecanismul european de stabilitate (MES) și European Financial Stability Facility (EFSF) (a se vedea „Reclasificări” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Nota 10.2 – Alte pasive

La data de 31 decembrie 2020, acest post s-a ridicat la 3 688 de milioane EUR (față de 2 268 de milioane EUR în 2019) și include depozitele sau transferurile de fonduri acceptate de BCE și efectuate de sau în numele participanților la sistemele EURO1 și RT1[42], care sunt utilizate ca fond de garantare pentru EURO1 sau pentru sprijinirea decontării în RT1.

Nota 11 – Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro

La data de 31 decembrie 2020, acest post s-a ridicat la 11 567 de milioane EUR (față de 7 245 de milioane EUR în 2019) Cea mai semnificativă componentă a fost reprezentată de suma de 4 685 de milioane EUR (față de 3 271 de milioane EUR în 2019), care consta din solduri TARGET2 ale băncilor centrale naționale din afara zonei euro față de BCE (a se vedea mai sus „Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). Majorarea acestor solduri în 2020 corespunde fluxului net de plăți de la titulari de conturi din țările zonei euro către titulari de conturi din țări din afara zonei euro care sunt decontate prin TARGET2.

Postul include, de asemenea, suma de 3 457 de milioane EUR (față de 3 350 de milioane EUR în 2019) rezultând din acordul valutar reciproc permanent cu Banca Rezervelor Federale din New York. În cadrul acestui acord, Rezervele Federale ale SUA furnizează BCE dolari SUA prin intermediul unor operațiuni de swap, cu scopul de a oferi finanțare în dolari SUA pe termen scurt contrapartidelor din Eurosistem. BCE inițiază simultan operațiuni de swap paralele (back-to-back) cu BCN din zona euro, care utilizează fondurile rezultate pentru a derula operațiuni de furnizare de lichiditate în dolari SUA cu contrapartidele din Eurosistem sub forma unor tranzacții reversibile. Aceste operațiuni de swap paralele conduc la înregistrarea de solduri intra-Eurosistem între BCE și BCN. În plus, operațiunile de swap derulate cu Rezervele Federale ale SUA și BCN din zona euro generează pasive și creanțe la termen care sunt evidențiate în conturile din afara bilanțului (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”).

Tot la acest post figurează și suma de 3 425 de milioane EUR (față de 625 de milioane EUR în anul 2019) asociată operațiunilor de împrumut de titluri în curs efectuate cu rezidenți din afara zonei euro în cadrul PSPP și al PEPP destinat sectorului public, prin care au fost primite și transferate în conturile TARGET2 garanții sub formă de numerar (a se vedea nota 9 „Alte angajamente exprimate în euro față de instituții de credit din zona euro”).

Nota 12 – Angajamente intra-Eurosistem

Nota 12.1 – Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare

Acestea reprezintă angajamentele față de BCN din zona euro rezultate în urma transferului de active externe de rezervă către BCE în momentul aderării la Eurosistem. În conformitate cu articolul 30.2 din Statutul SEBC, aceste contribuții sunt stabilite proporțional cu cotele deținute de BCN în capitalul subscris al BCE. În urma (a) creșterii ponderii aferente BCN din zona euro (care au transferat active externe de rezervă către BCE) în capitalul subscris al BCE, ca urmare a retragerii Bank of England din SEBC și (b) unei decizii a Consiliului guvernatorilor de a reduce procentul contribuțiilor BCN din zona euro, astfel încât valoarea totală a activelor externe de rezervă transferate deja de BCN din zona euro să rămână la nivelul actual, pasivul echivalent acestui transfer a fost ajustat marginal. Aceasta a condus, la data de 1 februarie 2020, la o scădere ușoară, în valoare de 0,2 milioane EUR, care a fost rambursată BCN din zona euro.

Remunerarea acestor angajamente se calculează zilnic la cea mai recentă rată a dobânzii marginale disponibilă, utilizată de Eurosistem în cadrul licitațiilor pentru operațiunile principale de refinanțare, ajustată pentru a reflecta randamentul zero al componentei aur (a se vedea nota 23.3 „Remunerarea creanțelor BCN cu privire la rezervele valutare transferate”).

Nota 12.2 – Alte angajamente în cadrul Eurosistemului (net)

În anul 2020, acest post a cuprins cu precădere soldurile TARGET2 ale BCN din zona euro față de BCE și sumele datorate BCN din zona euro în legătură cu distribuirea provizorie a profitului BCE (a se vedea „Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem” și, respectiv, „Distribuirea provizorie a profitului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Majorarea datoriei nete aferente TARGET2 s-a datorat, în principal, achizițiilor nete de titluri de valoare în cadrul PEPP și al APP, care au fost decontate prin intermediul conturilor TARGET2 (a se vedea nota 5 „Titluri de valoare exprimate în euro ale rezidenților din zona euro”). Totodată, reducerea depozitelor acceptate de BCE în calitate de agent fiscal (a se vedea nota 10.1 „Administrație publică”) și plata aferentă distribuției profitului BCE pentru anul 2019 au contribuit, la rândul lor, la creșterea pasivului în anul 2020. Această majorare a fost anulată parțial de veniturile din dobânzi aferente titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară și de creșterea volumului de numerar primit ca garanție pentru împrumuturile de titluri de valoare în cadrul PSPP și al PEPP destinat sectorului public (a se vedea nota 9 „Alte angajamente exprimate în euro față de instituții de credit din zona euro” și nota 11 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”).

Remunerarea pozițiilor TARGET2, cu excepția soldurilor generate de operațiunile de swap paralele în legătură cu operațiunile de furnizare de lichiditate în dolari SUA, se calculează zilnic la cea mai recentă rată a dobânzii marginale disponibilă, utilizată de Eurosistem în cadrul licitațiilor pentru operațiunile principale de refinanțare.

Nota 13 – Alte pasive

Nota 13.1 – Diferențe din reevaluarea instrumentelor din afara bilanțului

Acest post cuprinde diferențele din reevaluare aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la 31 decembrie 2020 (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste diferențe din reevaluare s-au ridicat la 636 de milioane EUR (față de 709 milioane EUR în anul 2019) și rezultă din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la cursurile de schimb valabile la data bilanțului contabil, în raport cu valorile exprimate în euro obținute din conversia tranzacțiilor la costul mediu al monedei străine respective la acea dată (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” și „Activele și pasivele în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Nota 13.2 – Venituri înregistrate în avans și datorii angajate

La data de 31 decembrie 2020, acest post a cuprins următoarele componente:

Nota 13.3 – Diverse

La data de 31 decembrie 2020, acest post s-a situat la 2 419 milioane EUR (față de 2 188 de milioane EUR în 2019) și a cuprins solduri în valoare de 507 milioane EUR (față de 662 de milioane EUR în 2019) aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb exprimate în monedă străină aflate în derulare la 31 decembrie 2020 (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste solduri au rezultat din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la costul mediu al monedei străine respective la data bilanțului contabil, în raport cu valorile inițiale în euro la care au fost evidențiate operațiunile (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Postul include, de asemenea, o datorie care decurge dintr-un contract de leasing în valoare de 199 de milioane EUR (față de 232 de milioane EUR în 2019) (a se vedea „Contracte de leasing” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Acest post mai include datoria netă privind beneficiile determinate acordate de BCE în ceea ce privește beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung ale personalului[43] și ale membrilor Comitetului executiv, precum și ale membrilor Consiliului de supraveghere angajați de BCE. De asemenea, sunt incluse compensațiile pentru încetarea contractului de muncă destinate personalului BCE.

Beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă acordate de BCE

Bilanțul contabil
Sumele evidențiate în bilanț, la postul „Diverse” (pasive), cu privire la beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă acordate personalului au fost următoarele:

Notă: În coloanele în care apare mențiunea „Organe de decizie” sunt evidențiate sumele aferente atât Comitetului executiv, cât și Consiliului de supraveghere.

În anul 2020, valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate față de personal (3 034 de milioane EUR, față de 2 497 de milioane EUR în 2019) a inclus beneficii nefinanțate în valoare de 364 de milioane EUR (față de 323 de milioane EUR în anul 2019) aferente beneficiilor postangajare, altele decât pensiile, altor beneficii pe termen lung și compensațiilor pentru încetarea contractului de muncă acordate personalului. Valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate față de membrii Comitetului executiv și membrii Consiliului de supraveghere, însumând 44 de milioane EUR (față de 39 de milioane EUR în 2019), se referă numai la beneficii nefinanțate printr-un mecanism specific privind beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung.

Reevaluările datoriei nete privind beneficiile determinate a BCE în ceea ce privește beneficiile postangajare sunt recunoscute în bilanțul contabil, la postul de pasiv „Conturi de reevaluare”. În 2020, pierderile din reevaluare la postul de pasiv respectiv s-au ridicat la 1 067 de milioane EUR (față de 749 de milioane EUR în 2019) (a se vedea nota 15 „Conturi de reevaluare”).

Variații ale obligațiilor privind beneficiile determinate, ale activelor planului și ale rezultatelor reevaluărilor
Modificări intervenite în valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate:

Notă: În coloanele în care apare mențiunea „Organe de decizie” sunt evidențiate sumele aferente atât Comitetului executiv, cât și Consiliului de supraveghere.
1) Valoare netă care include contribuțiile obligatorii și transferurile în/din planuri. Contribuțiile obligatorii plătite de angajați reprezintă 7,4%, iar cele plătite de BCE, 20,7% din salariul de bază.

Pierderile totale din reevaluarea obligațiilor privind beneficiile determinate, în valoare de 363 de milioane EUR, s-au datorat, în 2020, în principal, creșterii ratei ulterioare de majorare a pensiilor de la 1,0% în 2019 la 1,7% în 2020. Totodată, rata de actualizare utilizată pentru evaluare s-a redus în continuare de la 1,2% în 2019 la 1,1% în 2020.

Valoarea justă a activelor planului în componenta referitoare la beneficiile definite pentru personal a înregistrat următoarele variații în anul 2020:

Câștigurile din reevaluare aferente activelor planului au reflectat, în 2020, rentabilitatea efectivă superioară a unităților fondurilor comparativ cu veniturile estimate din dobânzile la activele planului, care a avut la bază ipoteza ratei de actualizare.

Variații înregistrate în anul 2020 de rezultatele reevaluărilor:

Contul de profit și pierdere
Sumele recunoscute în anul 2020 în contul de profit și pierdere au fost următoarele:

Notă: În coloanele în care apare mențiunea „Organe de decizie” sunt evidențiate sumele aferente atât Comitetului executiv, cât și Consiliului de supraveghere.

Costul serviciilor prestate în cursul exercițiului financiar a crescut în anul 2020 la 142 de milioane EUR (față de 92 de milioane EUR în 2019), în principal ca urmare a scăderii ratei de actualizare de la 2,3% în 2018 la 1,2% în 2019.[44]

Ipoteze-cheie
În elaborarea evaluărilor menționate în această notă, actuarii independenți au utilizat ipotezele acceptate de Comitetul executiv în scopuri contabile și de raportare financiară. Principalele ipoteze utilizate în calculul datoriei privind beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung sunt prezentate în tabelul de mai jos:

1) Aceste ipoteze au fost utilizate pentru calcularea obligațiilor privind beneficiile determinate ale BCE care sunt finanțate din active cu o garanție de recuperare a capitalului investit.
2) De asemenea, se au în vedere posibile majorări salariale individuale de până la 1,8% pe an, în funcție de vârsta participanților la plan.

3) Potrivit regulilor prevăzute de planul de pensii al BCE, pensiile se vor majora anual. Dacă ajustările salariale generale aplicate personalului BCE sunt inferioare ratei inflației, orice majorare a pensiilor va fi în concordanță cu ajustările salariale generale. Dacă ajustările salariale generale depășesc rata inflației, acestea vor fi aplicate pentru a determina creșterea pensiilor, cu condiția ca poziția financiară a planurilor de pensii ale BCE să permită o astfel de creștere.

Nota 14 – Provizioane

La acest post figurează, în principal, provizionul pentru riscuri financiare, care va fi utilizat, conform deciziei Consiliului guvernatorilor, pentru compensarea pierderilor realizate și nerealizate viitoare. Volumul și necesitatea menținerii acestui provizion sunt revizuite anual, pe baza evaluării BCE privind expunerea la aceste riscuri și luând în considerare o serie de factori. Volumul provizionului, precum și orice altă sumă deținută în fondul general de rezervă nu pot depăși valoarea capitalului vărsat la BCE de BCN din zona euro.

Având în vedere rezultatele evaluării expunerilor BCE la riscurile financiare și plafonul maxim admis al provizionului BCE pentru riscuri financiare, Consiliul guvernatorilor a decis să transfere, la data de 31 decembrie 2020, o sumă de 48 de milioane EUR în contul acestui provizion. În urma acestui transfer, profitul net al BCE aferent exercițiului financiar 2020 s-a diminuat la 1 643 de milioane EUR, iar volumul provizionului s-a majorat la 7 584 de milioane EUR, corespunzător valorii capitalului BCE vărsat de BCN din zona euro la data respectivă.

Acest post include, de asemenea, provizioane administrative în valoare de 57 de milioane EUR (față de 50 de milioane EUR în 2019).

Nota 15 – Conturi de reevaluare

Acest post cuprinde, în principal, soldurile de reevaluare din câștigurile nerealizate aferente activelor, pasivelor și instrumentelor din afara bilanțului (a se vedea „Recunoașterea veniturilor”, „Activele și pasivele în aur și monedă străină”, „Titluri de valoare” și „Instrumente din afara bilanțului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). De asemenea, acesta include reevaluările datoriei nete a BCE privind beneficiile determinate în ceea ce privește beneficiile postangajare (a se vedea „Beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă acordate de BCE” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 13.3 „Diverse”).

Scăderea consemnată de dimensiunea conturilor de reevaluare se datorează cu precădere deprecierii dolarului SUA și a yenului japonez în raport cu euro în anul 2020. Acest declin a fost anulat parțial de majorarea volumului conturilor de reevaluare pentru aur, ca urmare a creșterii prețului de piață al aurului în 2020.

Ratele de conversie la care s-a efectuat reevaluarea de la sfârșitul exercițiului financiar au fost următoarele:

Nota 16 – Capital și rezerve

Nota 16.1 – Capital

Modificare intervenită în grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE
În temeiul articolului 29 din Statutul SEBC, cotele BCN în grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE sunt ponderate conform cotelor statelor membre respective în totalul populației și produsul intern brut al UE, în egală măsură.[45] Aceste cote sunt ajustate la fiecare cinci ani și ori de câte ori se modifică componența BCN care contribuie la capitalul BCE, respectiv BCN din statele membre ale UE. Ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 și a retragerii implicite a Bank of England din SEBC, ponderile atribuite BCN rămase în grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE au fost ajustate începând cu 1 februarie 2020, după cum urmează:

Capitalul BCE
Capitalul subscris al BCE însumează 10 825 de milioane EUR. După retragerea Bank of England din SEBC, BCE și-a păstrat nemodificat capitalul subscris. Cota deținută de Bank of England în capitalul subscris al BCE, respectiv 14,3%, a fost realocată atât între BCN ale țărilor din zona euro, cât și între restul BCN din afara zonei euro.

Capitalul vărsat al BCE s-a menținut, de asemenea, nemodificat, la valoarea de 7 659 de milioane EUR, în 2020, întrucât BCN rămase au acoperit capitalul retras, în valoare de 58 de milioane EUR, al Bank of England. În următorii doi ani, în urma retragerii Bank of England din SEBC, BCN din zona euro vor vărsa integral, în două tranșe anuale, cotele lor subscrise majorate la capitalul BCE. Prin aceasta, capitalul vărsat al BCE se va majora de la 7 659 de milioane EUR în 2020 la 8 270 de milioane EUR în 2021 și la 8 880 de milioane EUR în 2022.

2.5 Instrumente din afara bilanțului

Nota 17 – Programe de împrumut de titluri

Ca parte integrantă a administrării fondurilor proprii, BCE a încheiat un acord privind un program de împrumut de titluri, în temeiul căruia o instituție specializată efectuează operațiuni de împrumut de titluri în numele BCE.

În plus, în concordanță cu deciziile Consiliului guvernatorilor, BCE a pus la dispoziție, în scopul acordării de împrumuturi, deținerile sale de titluri achiziționate în cadrul primului, al celui de-al doilea și al celui de-al treilea CBPP, al PSPP și al PEPP, precum și pe cele achiziționate în cadrul SMP, care sunt eligibile pentru achiziționare și în cadrul PSPP.[46]

Cu excepția cazului în care aceste operațiuni de împrumut de titluri sunt garantate cu numerar care rămâne neinvestit la sfârșitul exercițiului financiar, acestea sunt evidențiate în conturile din afara bilanțului.[47] La data de 31 decembrie 2020 erau în curs operațiuni de împrumut de titluri în valoare de 17 214 milioane EUR (față de 10 076 de milioane EUR în 2019). Din această sumă, 12 615 milioane EUR (față de 5 502 milioane EUR în 2019) erau asociate împrumutului de titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară.

Nota 18 – Contracte futures pe rata dobânzii

La data de 31 decembrie 2020 erau în curs următoarele operațiuni valutare, evidențiate la ratele dobânzilor pe piață la sfârșitul exercițiului financiar:

Aceste operațiuni au fost derulate în contextul administrării rezervelor valutare ale BCE.

Nota 19 – Swapuri pe rata dobânzii

La data de 31 decembrie 2020, nu se aflau în derulare operațiuni de swap pe rata dobânzii, în timp ce, la sfârșitul anului 2019 erau în curs operațiuni cu o valoare noțională de 703 milioane EUR, evidențiate la ratele dobânzilor pe piață la sfârșitul exercițiului financiar. Astfel de operațiuni sunt derulate în contextul administrării rezervelor valutare ale BCE.

Nota 20 – Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb

Administrarea rezervelor valutare
În contextul administrării rezervelor valutare ale BCE, în anul 2020 au fost derulate swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb. Următoarele creanțe și pasive rezultate din aceste tranzacții, evidențiate la ratele dobânzilor pe piață la sfârșitul exercițiului financiar, erau în curs la 31 decembrie 2020:

Acorduri de swap pentru furnizarea de lichiditate
BCE a încheiat acorduri reciproce de swap cu Bank of Canada, Bank of England, Banca Japoniei, Banca Rezervelor Federale din New York, Banca Națională a Elveției și Banca Populară a Chinei. Aceste acorduri de swap au permis furnizarea de (a) lichiditate în oricare dintre monedele respective ale băncilor centrale menționate mai sus către băncile din zona euro sau (b) lichiditate în euro către instituțiile financiare aflate în jurisdicțiile băncilor centrale menționate anterior. Totodată, au fost încheiate acorduri de swap cu Banca Națională a Bulgariei, cu Hrvatska narodna banka, cu Danmarks Nationalbank și cu Sveriges Riksbank privind furnizarea de lichiditate în euro către instituțiile financiare aflate în jurisdicțiile lor. Scopul acestor acorduri este acela de a veni în întâmpinarea unui eventual necesar de lichiditate pentru contracararea unor posibile disfuncționalități ale pieței.

Au rezultat creanțe și angajamente în dolari SUA cu data scadenței în anul 2021 în legătură cu furnizarea de lichiditate în dolari SUA contrapartidelor Eurosistemului (a se vedea nota 11 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”).

Nota 21 – Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare

În anul 2020, BCE a continuat să fie responsabilă de administrarea operațiunilor UE de împrumut și creditare în cadrul mecanismului de asistență financiară pe termen mediu și al Mecanismului european de stabilizare financiară, precum și de acordul privind un plan de împrumut pentru Grecia și administrarea plăților în legătură cu două împrumuturi acordate de EFSF.

Totodată, în anul 2020, ca răspuns la pandemia cauzată de COVID-19, UE a acordat împrumuturi statelor membre în cadrul noului său instrument de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency – SURE). BCE și BCN din statele membre ale UE care au beneficiat de împrumuturi au sprijinit Comisia Europeană în administrarea acestor împrumuturi.

În anul 2020, BCE a procesat plăți aferente tuturor operațiunilor menționate anterior.

Nota 22 – Pasive contingente din procese pendinte

Mai multe acțiuni în instanță au fost inițiate împotriva BCE și a altor instituții ale UE de o serie de deponenți, acționari și deținători de obligațiuni ale unor instituții de credit din Cipru. Reclamanții pretind că au suferit pierderi financiare în urma unor acțiuni care, în opinia lor, au condus la restructurarea acestor instituții de credit în contextul programului de asistență financiară pentru Cipru din anul 2013. Două dintre aceste cauze, desemnate drept cauze de referință, au fost respinse pe fond de Tribunalul UE în anul 2018, reclamanții și Consiliul formulând ulterior recursuri împotriva hotărârilor respective. Prin hotărârea sa din data de 16 decembrie 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins recursurile formulate de reclamanții în primă instanță împotriva acestor două cauze de referință, menținând astfel hotărârile Tribunalului UE (din 2018) prin care se resping acțiunile în despăgubire introduse împotriva BCE. Se anticipează că toate celelalte cauze similare, care au fost suspendate, vor fi soluționate în conformitate cu rezultatul final al cauzelor de referință și, prin urmare, BCE ar trebui să aibă câștig de cauză și în aceste spețe. Această evoluție succedă ordonanțelor din anul 2014 ale Tribunalului UE, care a declarat douăsprezece cauze similare ca fiind inadmisibile în totalitate, în urma hotărârilor pronunțate în apel, în anul 2016, de Curtea de Justiție, care fie a confirmat inadmisibilitatea cauzelor, fie s-a pronunțat în favoarea BCE. Implicarea BCE în procesul care a condus la încheierea programului de asistență financiară s-a rezumat la furnizarea de asistență tehnică, în conformitate cu Tratatul de instituire a Mecanismului european de stabilitate și în colaborare cu Comisia Europeană, și la emiterea unui aviz fără caracter obligatoriu cu privire la proiectul de lege asupra rezoluției instituțiilor de credit din Cipru. Prin urmare, se consideră că BCE nu va înregistra pierderi în urma acestor cauze, ținând cont îndeosebi de hotărârea Curții de Justiție în cauzele de referință menționate mai sus.

2.6 Note explicative privind contul de profit și pierdere

Nota 23 – Venituri nete din dobânzi

Nota 23.1 – Venituri din dobânzi la activele externe de rezervă

Acest post cuprinde veniturile din dobânzi, după deducerea cheltuielilor privind dobânzile, aferente activelor externe de rezervă nete ale BCE, după cum urmează:

Scăderea generală consemnată în anul 2020 de segmentul veniturilor nete din dobânzi s-a datorat în principal diminuării veniturilor din dobânzi aferente portofoliului în dolari SUA.

Nota 23.2 – Venituri din dobânzi rezultate din alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului

Acest post cuprinde veniturile din dobânzi aferente cotei de 8% a BCE din valoarea totală a emisiunii de bancnote euro (a se vedea „Bancnote în circulație” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 6.1 „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului”). Pentru anul 2020, aceste venituri din dobânzi s-au situat la zero, ca urmare a faptului că rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare s-a menținut la 0% pe parcursul întregului an.

Nota 23.3 – Remunerarea creanțelor BCN cu privire la rezervele valutare transferate

La această poziție sunt evidențiate creanțele plătite către BCN din zona euro în contul activelor externe de rezervă transferate la BCE (a se vedea nota 12.1 „Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”). În anul 2020, nivelul remunerării a fost zero, reflectând faptul că rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare s-a situat la 0% pe parcursul întregului an.

Nota 23.4 – Alte venituri din dobânzi și alte cheltuieli privind dobânzile

Tabelul următor prezintă alte venituri din dobânzi și alte cheltuieli privind dobânzile în anul 2020:

1) Veniturile nete din dobânzi ale BCE la deținerile de obligațiuni guvernamentale elene în cadrul SMP s-au cifrat la 50 de milioane EUR (față de 94 de milioane EUR în anul 2019).

Nota 24 – Câștiguri/pierderi realizate care rezultă din operațiuni financiare

Tabelul următor prezintă câștigurile nete realizate din operațiuni financiare în anul 2020:

Câștigurile din preț realizate nete includ câștigurile și pierderile realizate aferente titlurilor de valoare, contractelor futures pe rata dobânzii și swapurilor pe rata dobânzii. Majorarea câștigurilor din preț realizate nete consemnate în anul 2020 s-a datorat în principal câștigurilor mai mari din preț realizate generate de portofoliul de titluri în dolari SUA, ca urmare a randamentelor mai scăzute ale titlurilor de valoare în dolari SUA comparativ cu anul 2019.

Nota 25 – Reduceri ale valorii activelor și pozițiilor financiare

În anul 2020, următoarele poziții și active financiare au înregistrat reduceri ale valorii:

Reducerile mai accentuate ale valorii comparativ cu anul 2019 s-au datorat pierderilor nerealizate din diferențele de curs de schimb rezultate din deținerile de renminbi chinezesc. Costul mediu de achiziție al acestor dețineri a consemnat o reducere a valorii până la nivelul cursului de schimb de la sfârșitul anului 2020, ca urmare a deprecierii acestei monede în raport cu euro la un nivel mai scăzut decât costul său mediu.

Nota 26 – Venituri/cheltuieli nete din taxe și comisioane

În anul 2020, veniturile de la această poziție au cuprins cu precădere taxele de supraveghere. Cheltuielile au rezultat predominant din comisioanele de custodie.

Venituri și cheltuieli aferente atribuțiilor de supraveghere
BCE percepe taxe anuale entităților supravegheate în vederea recuperării cheltuielilor suportate în îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere. Ca urmare a implementării în acest an a facturării ex-post conform cadrului privind taxele revizuit,[48] taxele sunt calculate pe baza cheltuielilor anuale efective aferente atribuțiilor de supraveghere, suportate în perioada de taxare respectivă și ajustate cu sumele rambursate către sau primite de la bănci individuale pentru perioadele de taxare anterioare, și a altor ajustări, inclusiv a dobânzilor încasate pentru plățile efectuate cu întârziere.[49] În anul 2020, excedentul reportat din perioada de taxare anterioară va afecta pentru ultima dată suma percepută. Taxele de supraveghere individuale sunt facturate în cel de-al doilea trimestru ulterior sfârșitului de an respectiv.

Pe baza cheltuielilor efective suportate de BCE în îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere bancară, veniturile din taxe de supraveghere pentru anul 2020 s-au ridicat la 535 de milioane EUR. Cu toate acestea, taxele anuale de supraveghere anuale care urmează să fie percepute entităților supravegheate pentru anul 2020 se cifrează la 514 milioane EUR (a se vedea nota 7.4 „Cheltuieli înregistrate în avans și venituri angajate”)[50], în urma ajustării cu (a) excedentul de 22 de milioane EUR reportat din perioada de taxare 2019 și (b) suma de 1 milion EUR, corespunzătoare rambursărilor nete către băncile individuale pentru perioadele de taxare anterioare și altor ajustări, inclusiv dobânzilor încasate pentru plățile efectuate cu întârziere.

BCE este, de asemenea, abilitată să impună entităților supravegheate sancțiuni administrative pentru neîndeplinirea obligațiilor în conformitate cu reglementările bancare din UE privind cerințele prudențiale (inclusiv deciziile de supraveghere ale BCE). Veniturile aferente nu sunt luate în considerare la calcularea taxelor anuale de supraveghere. În schimb, acestea sunt evidențiate ca venituri în contul de profit și pierdere al BCE și sunt repartizate între BCN din zona euro în cadrul regimului BCE de distribuire a profitului. În anul 2020, nu au rezultat venituri din sancțiunile impuse entităților supravegheate.

Prin urmare, veniturile din atribuțiile de supraveghere ale BCE în anul 2020 au fost următoarele:

Cheltuielile asociate supravegherii bancare rezultă din supravegherea directă a entităților semnificative, monitorizarea supravegherii entităților mai puțin semnificative și îndeplinirea atribuțiilor orizontale și a serviciilor specializate. Acestea constau în cheltuielile directe ale direcțiilor generale din cadrul Supravegherii bancare a BCE și din cheltuielile relevante generate de departamentele de suport necesare pentru îndeplinirea responsabilităților de supraveghere ale BCE, inclusiv serviciile privind sediul și instalațiile, administrarea resurselor umane, servicii administrative, buget și control, servicii contabile, juridice, de comunicare și de traducere, audit intern, servicii statistice și de tehnologia informației.

Pentru anul 2020, cheltuielile efective totale aferente atribuțiilor de supraveghere ale BCE, care sunt recuperate prin intermediul taxelor anuale de supraveghere, au fost de 535 de milioane EUR (față de 537 de milioane EUR în 2019). Ușoara diminuare globală a fost generată de un nivel mai redus al cheltuielilor cu asistența constând în consultanță externă, în principal în urma finalizării analizei țintite a modelelor interne (Targeted review of internal models – TRIM), și cu deplasările profesionale, ca urmare a simplificării substanțiale a activităților de supraveghere la fața locului în urma pandemiei de COVID-19. Această scădere a cheltuielilor a fost compensată în mare parte de majorarea costurilor de personal pe seama creșterii numărului mediu de angajați în cadrul Supravegherii bancare a BCE.

Nota 27 – Venituri din acțiuni și participații

La această poziție sunt menționate dividendele aferente acțiunilor deținute de BCE la BRI (a se vedea nota 7.2 „Alte active financiare”). Nu s-a primit niciun dividend în anul 2020 (comparativ cu 1 milion EUR în 2019), deoarece Adunarea generală anuală a BRI a aprobat propunerea consiliului de administrație de a reține toate profiturile BRI pentru perioada 2019-2020.[51]

Nota 28 – Alte venituri

Pe parcursul anului 2020, alte venituri au provenit în principal din contribuțiile BCN din zona euro la costurile suportate de BCE în legătură cu proiectele comune ale Eurosistemului.

Nota 29 – Cheltuieli de personal

Cheltuielile de personal în anul 2020 au fost următoarele:

1) Salariile și alocațiile sunt, în esență, calculate pe baza grilei de salarizare a UE, fiind, așadar, comparabile cu aceasta.

Numărul mediu de angajați, exprimat în echivalent de normă întreagă[52], s-a ridicat la 3 923 (față de 3 770 în anul 2019), dintre care 356 în posturi de conducere (față de 349 în anul anterior).

Cheltuielile de personal s-au majorat în 2020 cu precădere ca urmare a creșterii numărului mediu de membri ai personalului angajați de BCE și a costurilor mai mari legate îndeosebi de alte beneficii postangajare, generate, în principal, de utilizarea unei rate de actualizare mai scăzute pentru evaluarea actuarială la sfârșitul anului 2020 (a se vedea nota 13.3 „Diverse”).

Remunerarea membrilor Comitetului executiv și a membrilor Consiliului de supraveghere
Membrii Comitetului executiv și membrii Consiliului de supraveghere angajați de BCE primesc un salariu de bază, precum și o indemnizație de reședință. În cazul președintelui, în locul indemnizației de reședință se asigură o reședință. Membrii Comitetului executiv și președintele Consiliului de supraveghere primesc, de asemenea, o indemnizație de reprezentare. Sub rezerva Condițiilor de angajare a personalului Băncii Centrale Europene, membrii Comitetului executiv și membrii Consiliului de supraveghere pot avea dreptul la alocația pentru gospodărie, alocația pentru copiii aflați în întreținere și alocația școlară, în funcție de situația individuală a acestora. Salariile se impozitează în beneficiul UE, din acestea deducându-se și contribuțiile la sistemele de pensii, de asigurări sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor. Alocațiile nu sunt impozabile și nu sunt luate în considerare la calculul pensiei.

În anul 2020, salariile de bază plătite membrilor Comitetului executiv și membrilor Consiliului de supraveghere angajați de BCE (respectiv exceptând reprezentanții autorităților naționale de supraveghere) au fost următoarele:[53]

1) Frank Elderson a preluat funcția de membru al Comitetului executiv la 15 decembrie 2020; remunerația sa pentru restul lunii decembrie va fi inclusă în costurile pentru anul 2021.
2) Din total este exclus salariul vicepreședintelui Consiliului de supraveghere (Sabine Lautenschläger până în luna februarie 2019 și Yves Mersch din luna octombrie 2019 până la data de 14 decembrie 2020), care este evidențiat alături de cele ale celorlalți membri ai Comitetului executiv.

Suma totală a alocațiilor plătite membrilor Comitetului executiv și membrilor Consiliului de supraveghere și a contribuțiilor achitate de BCE în numele acestora la sistemele asigurărilor sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor a fost de 1 201 810 EUR (față de 1 182 767 EUR în anul anterior).

De asemenea, pot fi acordate plăți tranzitorii foștilor membri ai Comitetului executiv și ai Consiliului de supraveghere, pe o perioadă limitată după încetarea mandatelor lor. În anul 2020, aceste plăți, alocațiile familiale conexe și contribuțiile BCE la sistemele asigurărilor sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor pentru foștii membri ai Comitetului executiv și ai Consiliului de supraveghere au însumat 1 555 042 EUR (comparativ cu 864 287 EUR în anul anterior). Majorarea acestor plăți se datorează în principal numărului de membri ai acestor structuri de conducere care au părăsit BCE în 2019 și 2020.

Pensiile, inclusiv alocațiile postangajare, și contribuțiile la sistemele asigurărilor sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor destinate foștilor membri ai Comitetului executiv și ai Consiliului de supraveghere și persoanelor aflate în întreținerea acestora au reprezentat 928 149 EUR (comparativ cu 1 848 157 EUR în anul 2019).[54]

Nota 30 – Cheltuieli administrative

Cheltuielile administrative în anul 2020 au fost următoarele:

Diminuarea de ansamblu a cheltuielilor administrative în anul 2020 s-a datorat în principal cheltuielilor mai reduse pentru asistență constând în consultanță externă („Servicii externe”) și pentru deplasările profesionale („Alte cheltuieli”) legate îndeosebi de atribuțiile de supraveghere (a se vedea nota 26, „Venituri/cheltuieli nete din taxe și comisioane”). Această scădere a fost parțial compensată de majorarea cheltuielilor legate de tehnologia informației, pe seama cererii semnificative de servicii informatice asociate lucrului la distanță în anul 2020, ca urmare a pandemiei cauzate de COVID-19.

Nota 31 – Servicii de producere a bancnotelor

Aceste cheltuieli se referă în principal la costurile ocazionate de transportul transfrontalier de bancnote euro între imprimerii și BCN, din perspectiva livrărilor de bancnote noi, dar și între BCN, pentru acoperirea deficitelor de bancnote din stocuri excedentare. Aceste costuri sunt suportate de BCE la nivel central.

3 Raportul auditorului independent

Către președinta și Consiliul guvernatorilor
Băncii Centrale Europene

Frankfurt pe Main

Raport privind auditul situațiilor financiare 2020

Opinie

Am auditat situațiile financiare ale Băncii Centrale Europene (BCE) pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2020, care sunt incluse în conturile anuale ale BCE și cuprind bilanțul contabil, contul de profit și pierdere, un rezumat al politicilor contabile semnificative, precum și alte note explicative.

În opinia noastră, situațiile financiare anexate oferă o imagine corectă și fidelă cu privire la poziția financiară a BCE la data de 31 decembrie 2020, precum și la rezultatele operațiunilor sale financiare pentru exercițiul încheiat la data respectivă, în conformitate cu principiile stabilite de Consiliul guvernatorilor, enunțate în Decizia (UE) 2016/2247 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2016 privind conturile anuale ale Băncii Centrale Europene (BCE/2016/35), cu modificările ulterioare, bazată pe Orientarea (UE) 2016/2249 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2016 privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale (BCE/2016/34), cu modificările ulterioare.

Baza opiniei

Auditul nostru a fost desfășurat în concordanță cu Standardele Internaționale de Audit (International Standards on Auditing – ISA). Responsabilitățile noastre în conformitate cu standardele respective sunt descrise mai detaliat în secțiunea referitoare la responsabilitățile auditorului pentru auditul situațiilor financiare din acest raport. Suntem independenți față de BCE, conform cerințelor etice germane relevante pentru auditul situațiilor financiare pe care îl efectuăm, care respectă Codul etic al profesioniștilor contabili („Codul IESBA”), elaborat de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Etică pentru Contabili, și ne-am îndeplinit celelalte responsabilități etice în baza acestor cerințe. Considerăm că probele de audit pe care le-am obținut sunt suficiente și adecvate pentru a constitui baza opiniei noastre de audit.

Alte informații

Responsabilitatea pentru alte informații cuprinse în conturile anuale ale BCE revine Comitetului executiv al BCE („Comitetul executiv”). La alte informații sunt incluse toate informațiile cuprinse în conturile anuale ale BCE, cu excepția situațiilor financiare ale BCE și a raportului auditorului.

Opinia noastră privind situațiile financiare nu acoperă și aceste alte informații și nu exprimăm niciun fel de concluzie de asigurare cu privire la acestea.

În legătură cu auditul situațiilor financiare pe care îl efectuăm, responsabilitatea noastră este să citim aceste alte informații și, în acest demers, să apreciem dacă acestea sunt semnificativ inconsecvente cu situațiile financiare sau cu cunoștințele pe care noi le-am obținut în timpul auditului ori dacă acestea par a fi denaturate semnificativ.

Responsabilitățile Comitetului executiv și ale persoanelor însărcinate cu guvernanța în legătură cu situațiile financiare

Comitetul executiv este responsabil de întocmirea și prezentarea fidelă a situațiilor financiare, în conformitate cu principiile stabilite de Consiliul guvernatorilor și enunțate în Decizia (UE) 2016/2247 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2016 privind conturile anuale ale Băncii Centrale Europene (BCE/2016/35), cu modificările ulterioare, bazată pe Orientarea (UE) 2016/2249 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2016 privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale (BCE/2016/34), cu modificările ulterioare. Totodată, Comitetul executiv are responsabilitatea controlului intern pe care îl consideră necesar pentru a permite întocmirea de situații financiare care sunt lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare.

În întocmirea situațiilor financiare, Comitetul executiv este responsabil cu evaluarea capacității BCE de a-și continua activitatea, cu prezentarea, dacă este cazul, a aspectelor referitoare la continuitatea activității și cu utilizarea principiului contabil al continuității activității.

Persoanele însărcinate cu guvernanța sunt responsabile cu monitorizarea procesului de raportare financiară al BCE.

Responsabilitățile auditorului cu privire la auditul situațiilor financiare

Obiectivele noastre sunt obținerea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că situațiile financiare în ansamblu sunt lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare, și redactarea unui raport al auditorului care să includă opinia noastră. Asigurarea rezonabilă reprezintă un nivel ridicat de asigurare, dar nu constituie o garanție potrivit căreia un audit efectuat în conformitate cu ISA va depista întotdeauna o denaturare semnificativă, acolo unde aceasta există. Denaturările pot fi cauzate de fraude sau erori și sunt considerate semnificative în cazul în care, la nivel individual sau agregat, se poate anticipa, în mod rezonabil, că acestea vor influența deciziile economice adoptate de utilizatori pe baza acestor situații financiare.

În cadrul auditului efectuat în conformitate cu ISA, facem apel la raționamentul profesional și ne păstrăm scepticismul profesional pe parcursul planificării și efectuării auditului. De asemenea:

  • identificăm și evaluăm riscurile unor denaturări semnificative ale situațiilor financiare, cauzate fie de fraudă, fie de eroare, concepem și derulăm proceduri de audit care să răspundă riscurilor identificate și obținem probe de audit care sunt suficiente și adecvate pentru a constitui baza opiniei noastre de audit. Riscul nedepistării unei denaturări semnificative cauzate de o fraudă este mai ridicat decât cel asociat nedepistării unei erori, întrucât frauda poate presupune coluziuni, falsificări, omisiuni intenționate, declarații false sau eludarea controlului intern;
  • obținem o înțelegere a controlului intern relevant pentru audit, scopul fiind stabilirea unor proceduri de audit adecvate circumstanțelor date, și nu exprimarea unei opinii asupra eficacității controlului intern al BCE;
  • evaluăm gradul de adecvare a politicilor contabile utilizate și judiciozitatea estimărilor contabile și a datelor conexe publicate de conducere;
  • concluzionăm asupra caracterului adecvat al utilizării de către conducere a principiului contabil al continuității activității și, pe baza probelor de audit obținute, asupra posibilei existențe a unor incertitudini semnificative legate de evenimente sau condiții care pot ridica dubii serioase asupra capacității BCE de a asigura continuitatea activității. În cazul în care ajungem la concluzia că există incertitudini semnificative, avem obligația de a atrage atenția, în raportul auditorului, cu privire la datele conexe publicate în situațiile financiare sau, în cazul în care acestea sunt inadecvate, de a ne modifica opinia. Concluziile noastre se bazează pe probele de audit obținute până la data întocmirii raportului auditorului;
  • evaluăm prezentarea generală, structura și conținutul situațiilor financiare, inclusiv datele publicate, precum și dacă situațiile financiare redau operațiunile și evenimentele care stau la baza acestora într-un mod care oferă o imagine fidelă.

Avem obligația de a comunica cu persoanele însărcinate cu guvernanța în ceea ce privește, printre altele, sfera de aplicare și calendarul planificat al auditului, precum și constatările importante ale auditului, inclusiv orice deficiențe semnificative identificate la nivelul controlului intern pe parcursul auditului.

Frankfurt pe Main, 10 februarie 2021

Baker Tilly GmbH & Co. KG
Wirtschaftsprüfungsgesellschaft

(Düsseldorf)

4 Notă privind distribuirea profitului/pierderilor

Prezenta notă nu face parte din situațiile financiare ale BCE aferente exercițiului financiar 2020.

În conformitate cu articolul 33 din Statutul SEBC, profitul net al BCE se transferă în următoarea ordine:

  1. o sumă, care urmează a fi stabilită de Consiliul guvernatorilor și care nu poate depăși 20% din profitul net, este transferată la fondul general de rezervă în limita a 100% din capital; și
  2. profitul net rămas se distribuie acționarilor BCE, proporțional cu cotele vărsate la capital.[55]

În cazul în care BCE înregistrează o pierdere, aceasta poate fi acoperită din fondul general de rezervă al BCE și, dacă este necesar, după adoptarea unei decizii de către Consiliul guvernatorilor, din veniturile monetare obținute în cursul exercițiului financiar respectiv, proporțional cu și până la concurența sumelor alocate BCN în conformitate cu articolul 32.5 din Statutul SEBC.[56]

Profitul net al BCE pentru anul 2020 a fost de 1 643 de milioane EUR. În urma unei decizii adoptate de Consiliul guvernatorilor, la data de 29 ianuarie 2021 s-a efectuat o distribuire provizorie a profitului, în valoare de 1 260 de milioane EUR, între BCN din zona euro. De asemenea, Consiliul guvernatorilor a decis să distribuie profitul rămas, în cuantum de 383 de milioane EUR, BCN din zona euro.

© Banca Centrală Europeană 2021

Adresa poștală 60640 Frankfurt am Main, Germany
Telefon +49 69 1344 0

Website www.ecb.europa.eu

Toate drepturile rezervate. Reproducerea informațiilor în scopuri educative și necomerciale este permisă numai cu indicarea sursei.

Pentru terminologia specifică, vă rugăm să consultați glosarul BCE (disponibil numai în limba engleză).

HTML ISBN 978-92-899-4669-8, ISSN 2443-4930, doi:10.2866/375535, QB-BS-21-001-RO-Q

  1. Datorită rotunjirilor, este posibil ca sumele prezentate în cadrul acestui document să nu corespundă în mod exact totalurilor furnizate și ca procentele să nu reflecte cu precizie cifrele absolute.
  2. „Situațiile financiare” includ bilanțul, contul de profit și pierdere și notele corespunzătoare. „Conturile anuale” includ situațiile financiare, raportul administratorilor, raportul auditorului și nota privind distribuirea profitului/pierderilor. Mai multe detalii despre procesul de elaborare și aprobare aferent sunt disponibile pe website-ul BCE.
  3. Versiunea consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (JO C 202, 7.6.2016, p. 1), cu modificările ulterioare. Textul consolidat neoficial conținând lista amendamentelor este disponibil aici.
  4. Protocolul (nr. 4) privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (JO C 202, 7.6.2016, p. 230).
  5. APP include cel de-al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (third covered bond purchase programme – CBPP3), programul de achiziționare de titluri garantate cu active (asset-backed securities purchase programme – ABSPP), programul de achiziționare de titluri emise de sectorul public (public sector purchase programme – PSPP) și programul de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ (corporate sector purchase programme – CSPP). BCE nu achiziționează titluri în cadrul CSPP. Mai multe detalii despre APP sunt disponibile pe website-ul BCE.
  6. Mai multe informații despre PEPP sunt disponibile pe website-ul BCE.
  7. A se vedea comunicatul de presă din 12 martie 2020 privind deciziile Consiliului guvernatorilor.
  8. A se vedea comunicatul de presă din 18 martie 2020 privind deciziile Consiliului guvernatorilor.
  9. A se vedea comunicatul de presă din 4 iunie 2020 privind deciziile Consiliului guvernatorilor.
  10. A se vedea comunicatul de presă din 10 decembrie 2020 privind deciziile Consiliului guvernatorilor.
  11. Mai multe informații despre restricțiile privind scadențele sunt disponibile pe website-ul BCE atât pentru APP, cât și pentru PEPP.
  12. Aceste dețineri cuprind activele incluse la posturile din bilanț „Creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din afara zonei euro – Conturi la bănci și plasamente în titluri de valoare, împrumuturi externe și alte active externe” și „Creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro”.
  13. Cheltuielile suportate de BCE pentru îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere sunt recuperate din taxele anuale percepute entităților supravegheate. Mai multe detalii sunt disponibile pe website-ul BCE.
  14. Postul din bilanț „Conturi de reevaluare” include, de asemenea, reevaluări cu privire la beneficiile postangajare.
  15. A se vedea comunicatul de presă din data de 30 ianuarie 2020 privind capitalul subscris al BCE după retragerea Bank of England din SEBC.
  16. Amortizarea este rezultatul aplicării principiului contabil care impune reevaluarea în timp a titlurilor de valoare în sens ascendent sau descendent, până la scadență, în funcție de achiziționarea acestora pe bază de discount (sub valoarea nominală) sau pe bază de primă (peste valoarea nominală). Titlurile din cadrul APP au fost achiziționate, în medie, la o valoare nominală superioară și, în consecință, ceteris paribus, valoarea contabilă a acestor titluri scade în timp.
  17. Veniturile din taxe de supraveghere sunt incluse la „Alte venituri și cheltuieli” (Graficul 13).
  18. ES este definită ca pierderea medie ponderată în funcție de probabilitate în scenariile care se manifestă cu o frecvență inferioară nivelului de încredere dat.
  19. Mai multe detalii despre abordarea privind modelarea riscurilor sunt disponibile în publicația The financial risk management of the Eurosystem’s monetary policy operations, BCE, iulie 2015.
  20. Riscul operațional este definit ca fiind riscul unui impact financiar, operațional sau reputațional negativ generat de persoane, de implementarea necorespunzătoare sau defectuoasă a proceselor interne de guvernanță și operaționale, de nefuncționarea sistemelor pe care se bazează procesele sau de evenimente externe (de exemplu, catastrofe naturale sau atacuri externe).
  21. Mai multe informații despre structura de guvernanță a BCE sunt disponibile pe website-ul BCE.
  22. Gestionarea riscului de conduită beneficiază de tot mai multă atenție în sectorul corporativ și în cel public. Aceasta completează gestionarea riscurilor financiare și operaționale și, în cazul BCE, poate fi definită ca riscul de a suferi daune reputaționale sau de altă natură cauzate de înalți funcționari sau membri ai personalului BCE care nu acționează în conformitate cu normele de etică și integritate ale BCE și/sau cu standardele de bună guvernanță și bună administrare.
  23. Politicile contabile detaliate ale BCE sunt prezentate în Decizia (UE) 2016/2247 a BCE din 3 noiembrie 2016 privind conturile anuale ale Băncii Centrale Europene (BCE/2016/35), (JO L 347, 20.12.2016, p. 1), cu modificările ulterioare. Textul consolidat neoficial conținând lista amendamentelor este disponibil aici.
    Pentru a asigura armonizarea normelor contabile și de raportare financiară a operațiunilor Eurosistemului, decizia menționată anterior se bazează pe Orientarea (UE) 2016/2249 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2016 privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale (BCE/2016/34) (JO L 347, 20.12.2016, p. 37), cu modificările ulterioare. Textul consolidat neoficial conținând lista amendamentelor este disponibil aici.
    Aceste politici, care sunt revizuite și actualizate periodic, după cum se consideră necesar, sunt conforme cu dispozițiile articolului 26.4 din Statutul SEBC, care prevăd armonizarea normelor contabile și de raportare financiară a operațiunilor Eurosistemului.
  24. Pentru cheltuielile administrative angajate și pentru provizioane se aplică un prag minim de 100 000 EUR.
  25. La 31 decembrie 2020, BCN din afara zonei euro participante la TARGET2 erau: Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei), Danmarks Nationalbank, Hrvatska narodna banka, Narodowy Bank Polski și Banca Națională a României.
  26. Fondurile acumulate de un angajat prin contribuții voluntare pot fi utilizate pentru obținerea unei pensii suplimentare în momentul pensionării. Ulterior, această pensie face parte din obligația cu titlu de beneficii determinate.
  27. Decizia BCE din 13 decembrie 2010 privind emisiunea de bancnote euro (BCE/2010/29) (2011/67/UE) (JO L 35, 9.2.2011, p. 26), cu modificările ulterioare. Textul consolidat neoficial conținând lista amendamentelor este disponibil aici.
  28. Prin „grilă de alocare a bancnotelor” se înțeleg procentajele care rezultă din luarea în calcul a cotei BCE în emisiunea totală de bancnote euro și din aplicarea grilei de repartiție pentru capitalul subscris la cotele BCN din acest total.
  29. Decizia (UE) 2016/2248 a BCE din 3 noiembrie 2016 privind repartizarea venitului monetar al băncilor centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro (BCE/2016/36) (JO L 347, 20.12.2016, p. 26), cu modificările ulterioare. Textul consolidat neoficial conținând lista amendamentelor este disponibil aici.
  30. Decizia (UE) 2015/298 a BCE din 15 decembrie 2014 privind distribuirea provizorie a venitului BCE (BCE/2014/57) (JO L 53, 25.2.2015, p. 24), cu modificările ulterioare. Textul consolidat neoficial conținând lista amendamentelor este disponibil aici.
  31. A se vedea Manual on Government Deficit and Debt, Eurostat, 2019.
  32. Echivalentul a 504,8 tone.
  33. Aceste dețineri cuprind activele minus pasivele exprimate în moneda străină respectivă, care fac obiectul reevaluării. Acestea sunt incluse la „Creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din afara zonei euro”, „Creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro”, „Cheltuieli înregistrate în avans și venituri angajate” și „Venituri înregistrate în avans și datorii angajate”, ținând seama de tranzacțiile forward pe cursul de schimb și de swapurile valutare de la posturile din afara bilanțului. Nu sunt incluse câștigurile din reevaluare la instrumentele financiare exprimate în monedă străină.
  34. Detalii suplimentare despre operațiunile Eurosistemului de furnizare de lichiditate în euro efectuate în schimbul unor garanții eligibile sunt disponibile pe website-ul BCE.
  35. Mai multe detalii despre APP sunt disponibile pe website-ul BCE.
  36. Mai multe detalii despre PEPP sunt disponibile pe website-ul BCE.
  37. Mai multe detalii despre categoriile de active eligibile în cadrul PEPP sunt disponibile în Decizia (UE) 2020/440 a BCE din 24 martie 2020 privind un program temporar de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (BCE/2020/17) (JO L 91, 25.3.2020, p. 1), cu modificările ulterioare. Textul consolidat neoficial conținând lista amendamentelor este disponibil aici.
  38. Valoarea de piață este orientativă și a fost calculată pe baza cotațiilor pieței. În cazul în care nu sunt disponibile cotații ale pieței, prețurile pieței sunt estimate utilizând modelele interne ale Eurosistemului.
  39. Începând cu data de 16 martie 2016, rata dobânzii utilizată de Eurosistem în cadrul licitațiilor sale pentru operațiunile principale de refinanțare a fost de 0,00%.
  40. Mai multe detalii sunt disponibile pe website-ul BCE.
  41. Operațiunile de împrumut de titluri de valoare care nu au condus la garanții sub formă de numerar rămase neinvestite la sfârșitul exercițiului financiar sunt evidențiate în conturile din afara bilanțului (a se vedea nota 17 „Programe de împrumut de titluri de valoare”).
  42. EURO1 și RT1 sunt sisteme de plăți operate de ABE CLEARING S.A.S. à capital variable (EBA Clearing).
  43. Componenta planului referitoare la beneficiile definite reflectă numai contribuțiile obligatorii realizate de BCE și de membrii personalului. Contribuțiile efectuate pe bază voluntară de membrii personalului, ca parte a unui sistem de contribuții determinate, s-au ridicat, în anul 2020, la 186 de milioane EUR (față de 171 de milioane EUR în 2019). Aceste contribuții sunt investite în activele planului și generează o obligație corespunzătoare cu valoare egală.
  44. Costul serviciilor prestate în cursul exercițiului financiar este estimat utilizând rata de actualizare aplicată în anul precedent.
  45. Datele statistice utilizate pentru această ajustare au fost notificate BCE de către Comisia Europeană în conformitate cu normele prevăzute în Decizia Consiliului din 15 iulie 2003 privind datele statistice ce vor fi utilizate la ajustarea cheii de subscriere la capitalul Băncii Centrale Europene (2003/517/CE) (JO L 181, 19.7.2003, p. 43).
  46. BCE nu achiziționează titluri în cadrul CSPP și, în consecință, nu pune la dispoziție astfel de dețineri în scopul acordării de împrumuturi.
  47. În cazul în care la sfârșitul exercițiului financiar rămân neinvestite garanții sub formă de numerar, aceste operațiuni sunt evidențiate în conturile din bilanț (a se vedea nota 9 „Alte angajamente exprimate în euro față de instituții de credit din zona euro” și nota 11 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”).
  48. Începând cu perioada de taxare 2020, taxele de supraveghere ale BCE vor fi calculate după încheierea perioadei de taxare, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/2155 al BCE din 5 decembrie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1163/2014 din 22 octombrie 2014 privind taxele de supraveghere (BCE/2019/37) (JO L 327, 17.12.2019, p. 70).
  49. A se vedea articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1163/2014 al BCE din 22 octombrie 2014 privind taxele de supraveghere (BCE/2014/41) (JO L 311, 31.10.2014, p. 23), cu modificările ulterioare. Textul consolidat neoficial conținând lista amendamentelor este disponibil aici.
  50. Până la sfârșitul lunii aprilie 2021, Consiliul guvernatorilor va adopta Decizia BCE privind valoarea totală a taxelor anuale de supraveghere pentru 2020.
  51. A se vedea Raportul anual 2019-2020, BRI.
  52. Echivalentul normă întreagă reprezintă o unitate echivalentă unui angajat care lucrează cu normă întreagă timp de un an. Salariații cu contracte pe durată nedeterminată, pe durată determinată sau pe termen scurt și participanții la Programul pentru absolvenți (Graduate Programme) al BCE sunt incluși în mod proporțional cu numărul de ore lucrate. Sunt incluși, de asemenea, salariații aflați în concediu de maternitate sau în concediu medical pe termen lung, în timp ce salariații aflați în concediu fără plată sunt excluși.
  53. Este evidențiată valoarea brută a sumelor, înainte de orice deduceri fiscale în beneficiul Uniunii Europene.
  54. Pentru suma netă evidențiată în contul de profit și pierdere în legătură cu beneficiile aferente pensiilor membrilor actuali ai Comitetului executiv și ai Consiliului de supraveghere angajați de BCE, a se vedea nota 13.3 „Diverse”.
  55. BCN din afara zonei euro nu au dreptul să participe la distribuirea profitului BCE și nici nu sunt răspunzătoare de acoperirea eventualelor pierderi ale BCE.
  56. În conformitate cu dispozițiile articolului 32.5 din Statutul SEBC, suma veniturilor monetare ale BCN se repartizează către acestea, proporțional cu cotele vărsate la capitalul BCE.