CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Ljubljana, 17 octombrie 2024

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă! Aș dori să adresez mulțumiri domnului guvernator Vasle pentru calda ospitalitate și, în special, personalului dumnealui pentru excelenta organizare a ședinței de astăzi a Consiliului guvernatorilor.

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să reducă cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Mai exact, decizia de a diminua rata dobânzii la facilitatea de depozit, respectiv rata dobânzii prin intermediul căreia influențăm orientarea politicii monetare, se bazează pe evaluarea noastră actualizată privind perspectivele inflației, pe dinamica inflației de bază și pe robustețea transmisiei politicii monetare. Informațiile noi privind inflația arată că procesul dezinflaționist avansează în mod corespunzător. Perspectivele inflației sunt, de asemenea, afectate de evoluțiile neprevăzute în sensul scăderii consemnate recent de indicatorii activității economice. Pe de altă parte, condițiile de finanțare rămân restrictive.

Se anticipează o creștere a inflației în lunile următoare, apoi o revenire a acesteia la nivelul țintei în cursul anului viitor. Inflația internă se menține ridicată, dat fiind că salariile continuă să se majoreze într-un ritm alert. În același timp, presiunile generate de costurile cu forța de muncă ar trebui să se modereze în continuare gradual, profiturile amortizând parțial impactul acestora asupra inflației.

Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom menține ratele dobânzilor de politică monetară la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar în vederea atingerii acestui obiectiv. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, pe dinamica inflației de bază și pe robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Informațiile noi sugerează că activitatea economică a fost relativ mai modestă decât se anticipase. În timp ce producția industrială a fost deosebit de volatilă în lunile de vară, rezultatele sondajelor indică persistența unei contracții în sectorul prelucrător. În ceea ce privește serviciile, sondajele relevă o ușoară creștere în luna august, sprijinită probabil de robustețea sezonului turistic estival, însă cele mai recente date semnalează o încetinire a acesteia. Investițiile firmelor s-au majorat într-un ritm lent, în timp ce investițiile în obiective rezidențiale continuă să se diminueze. Exporturile, mai ales cele de bunuri, s-au restrâns.

Deși veniturile s-au majorat în trimestrul II, consumul gospodăriilor populației s-a redus, contrar așteptărilor. Rata de economisire s-a situat la 15,7% în trimestrul II, nivel net superior mediei prepandemice de 12,9%. În același timp, rezultatele sondajelor recente sugerează o redresare progresivă a cheltuielilor gospodăriilor populației.

Piața forței de muncă rămâne rezilientă. Rata șomajului a stagnat la nivelul minim istoric de 6,4% în luna august. Cu toate acestea, sondajele indică încetinirea dinamicii ocupării forței de muncă și moderarea în continuare a cererii de forță de muncă.

Anticipăm consolidarea economiei în timp, pe măsură ce creșterea veniturilor reale permite populației să își sporească consumul. Disiparea progresivă a efectelor politicii monetare restrictive ar trebui să susțină consumul și investițiile. Exporturile ar trebui să contribuie la redresare, pe fondul creșterii cererii globale.

Politicile fiscale și structurale ar trebui să vizeze ameliorarea productivității, competitivității și rezilienței economiei, ceea ce ar contribui la impulsionarea creșterii potențiale și la diminuarea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu. În acest scop, este esențial să se dea curs rapid, prin politici structurale concrete și ambițioase, propunerilor formulate de Mario Draghi în vederea creșterii productivității la nivel european și de Enrico Letta cu privire la capacitarea pieței unice. Implementarea cadrului revizuit de guvernanță economică al UE, în totalitate, în mod transparent și fără întârziere, va ajuta autoritățile guvernamentale să reducă de o manieră susținută deficitele bugetare și ponderile datoriei publice în PIB. Autoritățile guvernamentale ar trebui în momentul de față să înceapă să urmeze cu fermitate această direcție în planurile lor pe termen mediu privind politicile fiscale și structurale.

Inflația

Inflația anuală s-a redus în continuare la 1,7% în luna septembrie, cel mai scăzut nivel consemnat din aprilie 2021. Prețurile produselor energetice au scăzut drastic, într-un ritm anual de −6,1%. Dinamica prețurilor alimentelor s-a accelerat ușor la 2,4%. Componenta „bunuri” a inflației s-a menținut la un nivel modest de 0,4%, în timp ce inflația măsurată prin prețurile serviciilor s-a redus marginal la 3,9%.

Majoritatea măsurilor inflației de bază fie s-au diminuat, fie s-au menținut nemodificate. Inflația internă se situează încă la niveluri ridicate, în condițiile în care presiunile generate de câștigurile salariale în zona euro sunt în continuare intense. Dinamica salariilor negociate va rămâne alertă și volatilă până la finele anului, având în vedere rolul semnificativ al plăților conjuncturale și natura progresivă a ajustărilor salariale.

Se anticipează că inflația se va intensifica în lunile următoare, parțial ca urmare a ieșirii scăderilor accentuate anterioare ale prețurilor produselor energetice din calculul ratelor anuale. Ulterior, inflația ar trebui să coboare la nivelul țintei în cursul anului viitor. Procesul dezinflaționist ar trebui să fie sprijinit de diminuarea presiunilor generate de costurile cu forța de muncă și de transmiterea treptată a înăspririi anterioare a politicii monetare la nivelul prețurilor de consum. Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează la circa 2%.

Evaluarea riscurilor

Balanța riscurilor la adresa creșterii economice rămâne înclinată în sensul scăderii. Deteriorarea încrederii ar putea împiedica redresarea consumului și investițiilor în ritmul anticipat. Această evoluție ar putea fi amplificată de unele surse de risc geopolitic, precum războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și conflictul tragic din Orientul Mijlociu, care ar putea, de asemenea, perturba aprovizionarea cu produse energetice și schimburile comerciale internaționale. O cerere mai redusă pentru exporturile zonei euro, datorată, de exemplu, evoluției mai modeste a economiei mondiale sau escaladării tensiunilor comerciale între principalele economii, ar frâna în continuare avansul economic în zona euro. Creșterea economică ar putea fi, de asemenea, mai redusă în cazul în care efectele întârziate ale înăspririi politicii monetare se dovedesc a fi mai puternice decât s-a anticipat. Dinamica economică ar putea fi mai intensă dacă economia mondială înregistrează un avans peste așteptări sau dacă relaxarea condițiilor de finanțare și reducerea inflației conduc la o revigorare mai rapidă a consumului și investițiilor.

Inflația ar putea depăși valorile estimate în cazul în care majorările salariale sau ale profiturilor întrec așteptările. Riscuri în sensul creșterii la adresa inflației sunt generate și de intensificarea tensiunilor geopolitice, care ar putea determina, pe termen scurt, o majorare a prețurilor produselor energetice și a costurilor aferente transportului de mărfuri și ar perturba schimburile comerciale internaționale. De asemenea, fenomenele meteorologice extreme, precum și evoluția crizei climatice în general ar putea antrena scumpirea alimentelor. În schimb, inflația poate consemna evoluții neprevăzute în sensul scăderii în eventualitatea în care încrederea redusă și temerile legate de evenimentele geopolitice împiedică redresarea consumului și investițiilor în ritmul anticipat, politica monetară frânează cererea mai mult decât s-a estimat sau în cazul unei deteriorări neprevăzute a mediului economic în restul lumii.

Condițiile financiare și monetare

Ratele dobânzilor pe piață pe termen mai scurt au înregistrat o scădere ulterior ședinței noastre din luna septembrie, în principal pe seama datelor mai puțin favorabile privind economia zonei euro și a reducerii în continuare a inflației. Deși condițiile de finanțare rămân restrictive, în luna august rata medie a dobânzii la împrumuturile noi acordate firmelor și cea la creditele ipotecare noi s-au diminuat ușor la 5,0% și, respectiv, 3,7%.

După cum indică cel mai recent sondaj al nostru privind creditul bancar, standardele de creditare aferente împrumuturilor acordate firmelor au rămas nemodificate în trimestrul III, după mai mult de doi ani de înăsprire progresivă. De asemenea, cererea de împrumuturi a firmelor a înregistrat pentru prima dată o creștere în ultimii doi ani. În ansamblu, creditarea firmelor continuă să se situeze la niveluri modeste, consemnând un ritm anual de creștere de 0,8% în luna august.

Standardele de creditare aferente creditelor ipotecare s-au relaxat pentru al treilea trimestru consecutiv, mai ales ca urmare a concurenței sporite între bănci. Ratele mai scăzute ale dobânzilor și perspectivele mai favorabile ale pieței imobiliare au condus la o creștere accentuată a cererii de credite ipotecare. În concordanță cu această evoluție, creditele ipotecare au consemnat o ușoară majorare, într-un ritm anual de 0,6%.

Concluzie

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să reducă cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Mai exact, decizia de a diminua rata dobânzii la facilitatea de depozit, respectiv rata dobânzii prin intermediul căreia influențăm orientarea politicii monetare, se bazează pe evaluarea noastră actualizată privind perspectivele inflației, pe dinamica inflației de bază și pe robustețea transmisiei politicii monetare. Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom menține ratele dobânzilor de politică monetară la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar în vederea atingerii acestui obiectiv. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, pe dinamica inflației de bază și pe robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura revenirea inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.