Opțiuni de căutare
Pagina inițială Media Materiale explicative Studii și publicații Statistici Politică monetară Euro Plăți și piețe Cariere
Sugestii
Sortează în funcție de
  • DECLARAȚIE DE POLITICĂ MONETARĂ

CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Amsterdam, 9 iunie 2022

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă! Aș dori să adresez mulțumiri domnului președinte Knot pentru calda ospitalitate și, în special, personalului dumnealui pentru excelenta organizare a ședinței de astăzi a Consiliului guvernatorilor.

Inflația ridicată reprezintă o dificultate majoră pentru noi toți. Consiliul guvernatorilor va asigura revenirea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu.

În luna mai, inflația a înregistrat din nou o creștere semnificativă, în principal pe seama majorării prețurilor produselor energetice și ale alimentelor, inclusiv ca urmare a impactului războiului. Presiunile inflaționiste s-au extins și s-au intensificat însă, prețurile multor bunuri și servicii consemnând un avans puternic. Experții Eurosistemului și-au revizuit considerabil în sens ascendent proiecțiile de bază privind inflația. Aceste proiecții arată că inflația se va menține o perioadă la niveluri nedorit de ridicate. Cu toate acestea, se anticipează că moderarea costurilor produselor energetice, diminuarea perturbărilor la nivelul ofertei asociate pandemiei și normalizarea politicii monetare vor conduce la o reducere a inflației. Noile proiecții ale experților noștri prevăd că rata anuală a inflației se va situa la 6,8% în 2022, aceasta fiind proiectată să se reducă la 3,5% în 2023 și 2,1% în 2024, niveluri superioare celor estimate în proiecțiile din luna martie. Aceasta înseamnă că nivelul inflației totale la finele orizontului de proiecție ar trebui să se situeze ușor peste ținta noastră. Inflația exclusiv produse energetice și alimente este proiectată să atingă, în medie, 3,3% în 2022, 2,8% în 2023 și 2,3% în 2024, niveluri de asemenea mai ridicate comparativ cu proiecțiile din martie.

Agresiunea nejustificată a Rusiei asupra Ucrainei continuă să aibă repercusiuni asupra economiei, în Europa și în restul lumii. Aceasta perturbă schimburile comerciale, conduce la deficite de materiale și contribuie la prețurile ridicate ale produselor energetice și ale materiilor prime. Acești factori vor continua să afecteze încrederea și să frâneze creșterea economică, în special pe termen scurt. Totuși, există premise pentru menținerea creșterii economice pe seama redeschiderii în curs a economiei, a unei piețe viguroase a forței de muncă, a sprijinului fiscal și a economiilor acumulate în perioada pandemiei. După reducerea influențelor nefavorabile actuale, se anticipează că activitatea economică se va intensifica din nou. Aceste perspective se reflectă, în linii mari, în proiecțiile experților Eurosistemului, care estimează că ritmul anual de creștere a PIB real se va situa la 2,8% în 2022 și 2,1% în 2023 și 2024. Comparativ cu proiecțiile din luna martie, perspectivele au fost revizuite semnificativ în sens descendent pentru 2022 și 2023 și în sens ascendent pentru 2024.

Pe baza evaluării noastre actualizate, am decis să adoptăm noi măsuri de normalizare a politicii noastre monetare. Pe tot parcursul acestui proces, Consiliul guvernatorilor va asigura menținerea tuturor opțiunilor deschise, a utilizării datelor disponibile, a gradualității și a flexibilității în conduita politicii monetare.

În primul rând, am decis încetarea achizițiilor nete de active în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) începând cu data de 1 iulie 2022. Consiliul guvernatorilor intenționează să continue reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP pe o perioadă extinsă după data la care va iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor volume însemnate de lichiditate și a unei orientări corespunzătoare a politicii monetare.

În al doilea rând, am analizat atent condițiile care, potrivit semnalelor noastre privind orientarea viitoare a politicii monetare, ar trebui îndeplinite înainte de a începe să majorăm ratele dobânzilor reprezentative ale BCE. În urma acestei evaluări, Consiliul guvernatorilor a ajuns la concluzia că aceste condiții erau îndeplinite. În consecință, în concordanță cu etapizarea politicii noastre, intenționăm să majorăm ratele dobânzilor reprezentative ale BCE cu 25 puncte de bază cu ocazia ședinței noastre de politică monetară din luna iulie.

Într-o perspectivă mai îndelungată, estimăm o nouă majorare a ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE în septembrie. Calibrarea acestei majorări va depinde de perspectivele actualizate ale inflației pe termen mediu. Dacă perspectivele inflației pe termen mediu persistă sau se deteriorează, va fi adecvată o majorare mai semnificativă în cadrul ședinței din luna septembrie.

În al treilea rând, după luna septembrie, anticipăm, pe baza evaluării noastre actuale, că va fi adecvată o traiectorie graduală, dar susținută, de majorări ulterioare ale ratelor dobânzilor. În concordanță cu angajamentul nostru în favoarea țintei noastre de 2% pe termen mediu, ritmul în care ne ajustăm politica monetară va depinde de datele care devin disponibile și de evaluarea noastră privind evoluția inflației pe termen mediu.

În cadrul mandatului Consiliului guvernatorilor, în condiții caracterizate de tensiuni, flexibilitatea va rămâne un element al politicii monetare ori de câte ori amenințările la adresa transmisiei politicii monetare pun în pericol asigurarea stabilității prețurilor.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate integral într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea condițiilor financiare și monetare.

Activitatea economică

Pe termen scurt, anticipăm că activitatea economică va fi frânată de costurile mari ale produselor energetice, de deteriorarea raportului de schimb, de incertitudinile sporite și de impactul nefavorabil al inflației ridicate asupra veniturilor disponibile. Războiul din Ucraina și noile restricții asociate pandemiei din China au agravat din nou blocajele la nivelul ofertei. Prin urmare, firmele se confruntă cu costuri mai ridicate și cu perturbări ale lanțurilor lor de aprovizionare, iar perspectivele producției lor s-au deteriorat.

Totuși, există și factori care sprijină activitatea economică și se anticipează o consolidare a acestora în lunile următoare. Redeschiderea sectoarelor celor mai afectate de pandemie și o piață robustă a forței de muncă, pe fondul creșterii numărului de persoane ocupate, vor continua să favorizeze veniturile și consumul. În plus, economiile acumulate în perioada pandemiei reprezintă un amortizor.

Politica fiscală contribuie la atenuarea impactului războiului. Adoptarea unor măsuri bugetare țintite și temporare îi protejează pe cei care au cel mai mult de suferit de pe urma majorării prețurilor produselor energetice, limitând totodată riscul alimentării presiunilor inflaționiste. Implementarea rapidă a planurilor de investiții și de reforme structurale din cadrul programului „Next Generation EU”, al pachetului „Fit for 55” și al planului „REPowerEU” ar contribui, de asemenea, la o accelerare susținută a ritmului de creștere a economiei zonei euro și la sporirea rezilienței acestei economii la șocurile globale.

Inflația

Inflația s-a intensificat în continuare la 8,1% în luna mai. Deși autoritățile guvernamentale au intervenit și au contribuit la încetinirea dinamicii prețurilor produselor energetice, acestea din urmă se situează cu 39,2% peste nivelurile înregistrate cu un an înainte. Indicatorii de piață sugerează că prețurile globale ale produselor energetice se vor menține ridicate pe termen scurt, dar vor cunoaște ulterior o relativă moderare. Prețurile alimentelor s-au majorat cu 7,5% în mai, reflectând parțial importanța Ucrainei și a Rusiei în rândul principalilor producători mondiali de bunuri agricole.

Prețurile au înregistrat creșteri mai accentuate și ca urmare a reintensificării blocajelor la nivelul ofertei și a redresării cererii interne, îndeosebi în sectorul serviciilor, pe fondul redeschiderii economiei noastre. Scumpirile se generalizează la nivelul sectoarelor. În consecință, măsurile inflației de bază au continuat să se majoreze.

Condițiile pe piața forței de muncă continuă să se amelioreze, șomajul menținându-se la nivelul său minim istoric de 6,8% în luna aprilie. Locurile de muncă vacante din numeroase sectoare demonstrează că există o cerere robustă de forță de muncă. Creșterea câștigurilor salariale, inclusiv la nivelul indicatorilor anticipativi, a început să se intensifice. În timp, consolidarea economiei și unele efecte de recuperare a decalajelor ar trebui să susțină o majorare mai rapidă a câștigurilor salariale. Deși majoritatea măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung bazate pe piețele financiare și pe sondajele în rândul experților se situează la circa 2%, unele semnale incipiente privind revizuiri peste țintă ale măsurilor respective necesită o monitorizare atentă.

Evaluarea riscurilor

Riscurile asociate pandemiei s-au redus, dar războiul continuă să reprezinte un risc semnificativ în sensul scăderii la adresa creșterii economice. Mai exact, un risc major l-ar constitui perturbarea în continuare a ofertei de produse energetice pentru zona euro, aspect reflectat în scenariul în sensul scăderii inclus în proiecțiile experților. De asemenea, în cazul unei escaladări a conflictului, sentimentul economic s-ar putea deteriora, constrângerile legate de ofertă s-ar putea intensifica, iar costurile produselor energetice și ale alimentelor s-ar putea menține în mod persistent peste așteptări.

Balanța riscurilor asociate inflației este înclinată cu precădere în sensul creșterii. Riscurile la adresa perspectivelor inflației pe termen mediu includ o deteriorare îndelungată a capacității de producție a economiei noastre, prețuri persistent ridicate ale produselor energetice și ale alimentelor, anticipații privind inflația superioare țintei și majorări salariale peste așteptări. Cu toate acestea, o posibilă moderare a cererii pe termen mediu ar reduce presiunile asupra prețurilor.

Condițiile financiare și monetare

Ratele dobânzilor pe piață au înregistrat o creștere ca răspuns la modificarea perspectivelor privind inflația și politica monetară. În condițiile majorării ratelor dobânzilor de referință, costurile de finanțare a băncilor s-au mărit, ceea ce a condus la rate mai ridicate ale dobânzilor la creditele bancare, îndeosebi pentru populație. Cu toate acestea, creditarea firmelor s-a intensificat în luna martie, ca urmare a menținerii necesarului de finanțare a investițiilor și a capitalului circulant, pe fondul majorării costurilor de producție, al blocajelor persistente la nivelul ofertei și al recurgerii într-o mai mică măsură la finanțarea de pe piață. Și împrumuturile acordate populației au înregistrat o creștere, reflectând cererea în continuare robustă de credite ipotecare.

În concordanță cu strategia noastră de politică monetară, Consiliul guvernatorilor a efectuat evaluarea sa aprofundată bianuală a interconexiunii dintre politica monetară și stabilitatea financiară. Contextul stabilității financiare a cunoscut o înrăutățire de la ultima noastră analiză din luna decembrie 2021, în special pe termen scurt. Mai exact, creșterea economică mai scăzută și intensificarea presiunilor asupra costurilor, precum și majorarea ratelor dobânzilor fără risc și a randamentelor obligațiunilor suverane ar putea conduce la deteriorarea în continuare a condițiilor de finanțare cu care se confruntă debitorii. În același timp, condițiile de finanțare mai restrictive ar putea reduce unele vulnerabilități existente la nivelul stabilității financiare pe termen mediu. Băncile, care au început anul cu poziții solide de capital și o ameliorare a calității activelor, trebuie să facă față acum unui risc sporit de credit. Vom urmări atent acești factori. În orice caz, politica macroprudențială rămâne prima linie de apărare pentru menținerea stabilității financiare și combaterea vulnerabilităților pe termen mediu.

Concluzie

Pe scurt, agresiunea nejustificată a Rusiei asupra Ucrainei are repercusiuni severe asupra economiei zonei euro, perspectivele fiind încă marcate de incertitudini ridicate. Există însă premise pentru menținerea creșterii economice și redresarea în continuare a economiei pe termen mediu.

Inflația se situează la niveluri nedorit de ridicate și se estimează că aceasta se va menține peste ținta noastră o perioadă. Vom asigura revenirea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. În consecință, am decis să adoptăm noi măsuri de normalizare a politicii noastre monetare. Calibrarea politicilor noastre va depinde în continuare de datele disponibile și va reflecta evoluția evaluării perspectivelor. Suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în cadrul mandatului nostru, încorporând flexibilitatea necesară, pentru a asigura că inflația se stabilizează la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.

CONTACT

Banca Centrală Europeană

Direcția generală comunicare

Reproducerea informațiilor este permisă numai cu indicarea sursei.

Contacte media