CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 29 octombrie 2020

Doamnelor și domnilor, îmi face o deosebită plăcere să vă urez, împreună cu domnul vicepreședinte, bun venit la conferința noastră de presă. Vă vom prezenta acum concluziile ședinței de astăzi a Consiliului guvernatorilor, la care a participat și vicepreședintele executiv al Comisiei, dl Dombrovskis.

Recrudescența infectărilor cu coronavirus (COVID-19) creează noi dificultăți la adresa sănătății publice și a perspectivelor creșterii economice a zonei euro și a economiilor globale. Informațiile noi semnalează că redresarea economică în zona euro înregistrează o pierdere de ritm mai rapidă decât s-a anticipat, după revigorarea puternică, deși parțială și neuniformă, a activității economice în lunile de vară. Creșterea numărului de cazuri de COVID-19 și intensificarea asociată a măsurilor de izolare afectează activitatea economică, constituind o deteriorare clară a perspectivelor pe termen scurt. De fapt, deși activitatea în industria prelucrătoare a continuat să se redreseze, în sectorul serviciilor aceasta a consemnat o încetinire vizibilă. Cu toate că măsurile de politică fiscală sprijină gospodăriile populației și firmele, consumatorii dau dovadă de prudență, având în vedere pandemia și influența ramificațiilor acesteia asupra ocupării forței de muncă și câștigurilor. De asemenea, bilanțurile mai modeste și sporirea incertitudinilor cu privire la perspectivele economice afectează investițiile corporative. Inflația totală este inhibată de prețurile scăzute ale produselor energetice și de presiunile inflaționiste reduse la nivelul inflației de bază în contextul cererii modeste și al deficitului semnificativ de cerere pe piața forței de muncă și pe cea a bunurilor și serviciilor.

Măsurile de politică monetară pe care le-am adoptat de la începutul lunii martie contribuie la menținerea unor condiții favorabile de finanțare pentru toate sectoarele și jurisdicțiile din zona euro, furnizând astfel un sprijin esențial pentru susținerea activității economice și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu. În același timp, în contextul actual caracterizat de o balanță a riscurilor înclinată în sensul unui nivel mai redus al dinamicii PIB și al ratei inflației, Consiliul guvernatorilor va evalua cu atenție informațiile noi, inclusiv cu privire la dinamica pandemiei, la perspectivele introducerii unor vaccinuri și la evoluția cursului de schimb. Noua rundă de proiecții macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna decembrie va permite o reevaluare aprofundată a perspectivelor economice și a balanței riscurilor. Pe baza acestei evaluări actualizate, Consiliul guvernatorilor își va recalibra instrumentele, după caz, pentru a răspunde evoluției situației și a asigura menținerea unor condiții favorabile de finanțare în vederea sprijinirii redresării economice și a contracarării impactului negativ al pandemiei asupra traiectoriei proiectate a inflației. Aceasta va favoriza convergența susținută a inflației în direcția obiectivului urmărit, în concordanță cu angajamentul său în favoarea simetriei.

Între timp, am decis să reconfirmăm orientarea acomodativă a politicii monetare.

Vom menține ratele dobânzilor reprezentative ale BCE nemodificate. Anticipăm menținerea acestora la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare până când vom observa o convergență robustă a perspectivelor inflației către un nivel inferior, dar suficient de apropiat de 2% în cadrul orizontului de proiecție, precum și reflectarea consecventă a acestei convergențe în dinamica inflației de bază.

Vom continua să efectuăm achiziții în cadrul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP) cu o valoare totală de 1 350 de miliarde EUR. Aceste achiziții contribuie la relaxarea orientării generale a politicii monetare, sprijinind astfel compensarea impactului în sensul scăderii al pandemiei asupra traiectoriei proiectate a inflației. Achizițiile vor continua să fie efectuate de o manieră flexibilă în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții. Aceasta ne permite să contracarăm cu eficacitate riscurile la adresa transmisiei fără probleme a politicii monetare. Vom efectua achiziții nete de active în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul lunii iunie 2021 și, în orice caz, până când Consiliul guvernatorilor va considera că faza de criză a pandemiei de coronavirus a fost depășită. Vom reinvesti principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul anului 2022. În orice caz, reducerea progresivă în viitor a portofoliului PEPP va fi gestionată astfel încât să se evite o interferență cu orientarea adecvată a politicii monetare.

Achizițiile nete în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) vor continua, într-un ritm lunar de 20 de miliarde EUR, alături de achizițiile efectuate în cadrul pachetului temporar suplimentar în valoare de 120 de miliarde EUR, până la sfârșitul anului. Anticipăm în continuare derularea achizițiilor nete lunare de active în cadrul APP atât timp cât va fi necesar în vederea consolidării impactului acomodativ al ratelor noastre de politică monetară și încetarea acestora puțin înainte de a iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE. Intenționăm să continuăm reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP pe o perioadă extinsă după data la care vom iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară.

Vom continua, de asemenea, să furnizăm un volum amplu de lichiditate prin intermediul operațiunilor noastre de refinanțare. Mai exact, cea de-a treia serie de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (targeted longer-term refinancing operations – OTRTL III) rămâne o sursă atractivă de finanțare pentru bănci, sprijinind creditarea bancară a firmelor și a populației.

Permiteți-mi acum să explic mai detaliat evaluarea noastră, începând cu analiza economică. PIB real în zona euro s-a contractat cu 11,8% față de intervalul precedent în trimestrul II 2020. După nivelul minim consemnat în luna aprilie 2020, economia zonei euro s-a revigorat puternic în trimestrul III, compensând aproximativ jumătate din contracția înregistrată în prima jumătate a anului. Creșterea semnificativă a ratelor de infectare cu coronavirus și intensificarea asociată a măsurilor de izolare începând din vară constituie influențe nefavorabile evidente la adresa perspectivelor pe termen scurt. De fapt, datele statistice, informațiile din sondaje și indicatorii cu frecvență ridicată recenți sugerează o temperare semnificativă a activității economice în ultimul trimestru al anului. Totodată, evoluțiile economice continuă să fie neuniforme la nivelul sectoarelor. Mai exact, activitatea în sectorul serviciilor consemnează o nouă încetinire, fiind sectorul cel mai afectat de noile restricții privind activitățile sociale și mobilitatea. Privind în perspectivă, deși este probabil ca incertitudinile legate de evoluția pandemiei să afecteze robustețea redresării pe piața forței de muncă și la nivelul consumului și investițiilor, economia zonei euro ar trebui să fie în continuare sprijinită de condiții favorabile de finanțare și de o orientare expansionistă a politicii fiscale.

În ansamblu, balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice pentru zona euro este înclinată în mod evident în sensul unui nivel mai redus al acesteia. Această evoluție reflectă, în mare măsură, recrudescența recentă a infectărilor cu COVID-19, intensificarea asociată a măsurilor de izolare, precum și calendarul deosebit de incert al pandemiei și implicațiile acesteia pentru condițiile economice și financiare.

Inflația anuală în zona euro s-a redus la -0,3% în septembrie, față de -0,2% în august, reflectând evoluția prețurilor produselor energetice, ale produselor industriale non-energetice și ale serviciilor. Pe baza dinamicii prețurilor petrolului și luând în considerare reducerea temporară a TVA în Germania, este probabil ca inflația totală să rămână la valori negative până la începutul anului 2021. De asemenea, presiunile asupra prețurilor pe termen scurt vor rămâne modeste pe seama cererii scăzute, îndeosebi în sectorul turismului și în cele legate de călătorii, precum și a reducerii presiunilor salariale și a aprecierii euro. După ce impactul pandemiei se va atenua, redresarea cererii, susținută de politicile fiscale și monetare acomodative, va exercita presiuni în sensul creșterii asupra inflației pe termen mediu. Indicatorii de piață și măsurile calculate pe baza datelor din sondaje ale anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung rămân, în linii mari, nemodificate la niveluri scăzute.

În ceea ce privește analiza monetară, ritmul expansiunii masei monetare (M3) s-a intensificat la 10,4% în luna septembrie 2020, față de 9,5% în august, menținându-se astfel mult peste nivelurile înregistrate înaintea declanșării pandemiei de COVID-19. Creșterea puternică a masei monetare continuă să reflecte expansiunea internă a creditului și continuarea achizițiilor de active efectuate de Eurosistem, precum și considerații în scop preventiv, care favorizează preferința sporită pentru lichiditate în sectorul deținător de monedă. În acest context, agregatul monetar în sens restrâns M1, care cuprinde cele mai lichide forme ale banilor, continuă să fie principalul determinant al dinamicii masei monetare în sens larg.

Evoluția împrumuturilor acordate sectorului privat a fost în continuare influențată de impactul pandemiei de COVID-19 asupra activității economice. Ulterior creșterilor semnificative înregistrate în primele luni ale pandemiei, dinamica anuală a creditelor acordate societăților nefinanciare s-a situat la 7,1% în septembrie, nivel nemodificat față de luna august. Această evoluție maschează, totuși, o moderare a fluxurilor lunare recente de împrumuturi. Ritmul anual de creștere a creditelor acordate populației s-a intensificat la 3,1% în luna septembrie, față de 3,0% în august. Dinamica împrumuturilor acordate sectorului privat continuă să beneficieze de nivelurile minime istorice ale ratelor dobânzilor la creditele bancare.

Potrivit sondajului nostru privind creditul bancar pentru trimestrul III 2020, condițiile de creditare pentru împrumuturile acordate firmelor s-au înăsprit. Deși băncile au indicat că situația finanțării și a bilanțurilor lor rămâne favorabilă, percepția unor riscuri sporite ar putea afecta atitudinea față de creditare. Băncile intervievate au semnalat o diminuare a cererii de împrumuturi din partea firmelor în trimestrul III, reflectând o scădere a necesarului de lichiditate pentru situații de urgență și reducerea investițiilor corporative. Sondajul indică o creștere a cererii nete de împrumuturi din partea gospodăriilor populației în trimestrul III, sugerând totodată intenția de a înăspri standardele de creditare pentru populație.

În ansamblu, măsurile noastre de politică monetară, alături de măsurile adoptate de autoritățile guvernamentale naționale și de instituțiile europene, rămân esențiale pentru a sprijini accesul la finanțare, inclusiv pentru entitățile afectate în cea mai mare măsură de ramificațiile pandemiei de coronavirus.

În concluzie, coroborarea rezultatului analizei economice cu semnalele evidențiate de analiza monetară a confirmat necesitatea unui grad amplu de acomodare monetară pentru sprijinirea activității economice și pentru convergența robustă a ratelor inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Cu privire la politicile fiscale, o orientare ambițioasă și coordonată a acestora rămâne esențială, având în vedere contracția pronunțată a economiei zonei euro și reducerea cererii private. Deși măsurile fiscale adoptate ca răspuns la situația de urgență pandemică ar trebui, pe cât posibil, să fie țintite și să aibă un caracter temporar, cererea scăzută din partea firmelor și a populației, precum și intensificarea riscului unei întârzieri a redresării justifică menținerea sprijinului furnizat de măsurile fiscale naționale. Cele trei plase de siguranță aprobate de Consiliul European pentru forța de muncă, firme și țări oferă un sprijin financiar important în acest context.

Consiliul guvernatorilor recunoaște rolul esențial al pachetului „Next Generation EU” și subliniază importanța operaționalizării fără întârziere a acestuia. Cu condiția ca fondurile să fie utilizate pentru cheltuieli publice productive și să fie însoțite de politici structurale care să stimuleze productivitatea, pachetul „Next Generation EU” va contribui la o redresare mai rapidă, mai puternică și mai uniformă și va spori reziliența economică și potențialul de creștere a economiilor zonei euro, sprijinind astfel eficacitatea politicii monetare în zona euro. Aceste politici structurale sunt deosebit de importante pentru soluționarea deficiențelor structurale și instituționale de lungă durată și pentru accelerarea tranziției ecologice și a celei digitale.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.