Declarație introductivă susținută în cadrul conferinței de presă

Mario Draghi, președintele BCE,
Vítor Constâncio, vicepreședintele BCE,
Frankfurt pe Main, 8 septembrie 2016

Doamnelor și domnilor, îmi face o deosebită plăcere să vă urez, împreună cu vicepreședintele, bun venit la conferința noastră de presă. Vă vom prezenta acum concluziile ședinței de astăzi a Consiliului guvernatorilor, la care a participat și vicepreședintele Comisiei, dl Dombrovskis.

Pe baza analizelor economice și monetare periodice, am decis ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Anticipăm în continuare menținerea acestora la nivelurile actuale sau la niveluri mai scăzute pe o perioadă extinsă, care va depăși cu mult orizontul achizițiilor noastre nete de active. Cu privire la măsurile neconvenționale de politică monetară, confirmăm că se intenționează efectuarea de achiziții lunare de active în valoare de 80 de miliarde EUR până la sfârșitul lunii martie 2017 sau ulterior, dacă va fi necesar, și, în orice caz, până când Consiliul guvernatorilor va observa o ajustare susținută a traiectoriei inflației, în concordanță cu obiectivul său privind inflația.

Am evaluat astăzi datele economice și monetare care au devenit disponibile ulterior ultimei noastre ședințe și am discutat noile proiecții macroeconomice ale experților BCE. În ansamblu, deși datele disponibile până în prezent sugerează reziliența economiei zonei euro față de persistența incertitudinilor economice și politice la nivel mondial, scenariul nostru de bază rămâne grevat de riscuri în sensul unor evoluții posibil mai defavorabile decât cele proiectate.

Pachetul nostru cuprinzător de măsuri continuă să asigure condiții de finanțare favorabile și să sprijine dinamica redresării economice în zona euro. Prin urmare, anticipăm în continuare un ritm moderat, dar constant de creștere a PIB real și o majorare treptată a inflației în zona euro în lunile următoare, în concordanță cu trendul deja semnalat în proiecțiile experților noștri din luna iunie 2016.

Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze foarte atent evoluțiile economice și cele de pe piețele financiare. Vom menține sprijinul monetar foarte substanțial care este reflectat în proiecțiile experților noștri și care este necesar pentru a asigura revenirea ratelor inflației la niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Dacă va fi necesar, vom acționa prin utilizarea tuturor instrumentelor de care dispunem în cadrul mandatului nostru. Între timp, Consiliul guvernatorilor a încredințat comitetelor de resort misiunea evaluării opțiunilor pentru asigurarea implementării fără sincope a programului nostru de achiziții.

Permiteți-mi acum să explic mai detaliat evaluarea noastră, începând cu analiza economică. În trimestrul II 2016, PIB real în zona euro a înregistrat o creștere de 0,3% față de intervalul precedent, după avansul de 0,5% înregistrat în trimestrul I 2016. Datele recente arată continuarea creșterii economice în trimestrul III 2016, într-un ritm aproximativ identic celui din trimestrul II. Privind în perspectivă, anticipăm că redresarea economică va continua într-un ritm moderat, dar constant. Cererea internă este în continuare sprijinită de transmisia măsurilor de politică monetară la nivelul economiei reale. Condițiile favorabile de finanțare, precum și ameliorarea perspectivelor cererii și a rentabilității companiilor continuă să sprijine redresarea investițiilor. Creșterea susținută a ocupării forței de muncă, favorizată inclusiv de reformele structurale anterioare, și prețurile în continuare relativ scăzute ale petrolului reprezintă factori suplimentari de susținere pentru veniturile disponibile reale ale populației și, implicit, pentru consumul privat. În plus, se anticipează că orientarea politicii fiscale în zona euro va fi ușor expansionistă în anul 2016 și va deveni, în linii mari, neutră în 2017 și 2018. Cu toate acestea, se estimează că redresarea economică în zona euro va fi afectată de cererea externă încă scăzută, parțial asociată incertitudinilor apărute în urma rezultatului referendumului din Regatul Unit, de ajustările bilanțiere necesare în unele sectoare, precum și de ritmul lent de implementare a reformelor structurale. Riscurile la adresa perspectivelor creșterii economice pentru zona euro se mențin în sensul unui nivel mai redus al acesteia și se referă, în principal, la mediul extern.

Această evaluare se reflectă, în linii mari, în proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților BCE din luna septembrie 2016, care anticipează un ritm anual de creștere a PIB real de 1,7% în 2016, 1,6% în 2017 și 1,6% în 2018. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna iunie 2016, perspectivele creșterii PIB real au fost revizuite în sens ușor descendent.

Potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflației IAPC în zona euro s-a situat la 0,2% în luna august 2016, nivel nemodificat față de cel consemnat în iulie. Deși dinamica anuală a prețurilor produselor energetice a continuat să se intensifice, dinamica prețurilor serviciilor și produselor industriale non-energetice s-a dovedit a fi ușor inferioară celei din luna iulie. Privind în perspectivă, pe baza cotațiilor futures actuale ale petrolului, se estimează că ratele inflației se vor menține la niveluri scăzute pe parcursul lunilor următoare și vor înregistra o creștere către finele anului 2016, în mare parte datorită efectelor de bază la nivelul variației anuale a prețurilor produselor energetice. Susținute de măsurile de politică monetară, precum și de redresarea economică anticipată, ratele inflației ar trebui să crească în continuare în anii 2017 și 2018.

Acest tipar se reflectă și în proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților BCE din luna septembrie 2016, care preconizează că rata anuală a inflației IAPC se va situa la 0,2% în 2016, 1,2% în 2017 și 1,6% în 2018. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna iunie 2016, perspectivele inflației IAPC sunt, în linii mari, nemodificate.

În ceea ce privește analiza monetară, dinamica masei monetare (M3) a continuat să fie robustă în luna iulie 2016, ritmul anual de creștere a M3 situându-se la 4,8%, față de 5,0% în iunie. La fel ca în lunile precedente, dinamica anuală a M3 a fost sprijinită în principal de componentele sale cele mai lichide, ritmul anual de creștere a agregatului monetar în sens restrâns M1 fiind de 8,4% în luna iulie, față de 8,7% în iunie.

Dinamica împrumuturilor s-a menținut pe traiectoria de redresare treptată înregistrată de la începutul anului 2014. Variația anuală a creditelor acordate societăților nefinanciare a crescut la 1,9% în luna iulie 2016, comparativ cu 1,7% în luna iunie. Ritmul anual de creștere a creditelor acordate populației s-a menținut stabil la nivelul de 1,8% în luna iulie. Deși evoluțiile creditului bancar continuă să reflecte decalajul temporal al acestora în raport cu faza ciclului economic, riscul de credit, precum și procesul de ajustare continuă a bilanțurilor în sectorul financiar și cel nefinanciar, efectele măsurilor de politică monetară introduse începând cu luna iunie 2014 se fac tot mai mult simțite, sprijinind condițiile de creditare pentru firme și populație și, implicit, fluxul de credite la nivelul zonei euro.

În concluzie, coroborarea rezultatului analizei economice cu semnalele evidențiate de analiza monetară confirmă necesitatea menținerii sprijinului monetar foarte substanțial, care este necesar pentru a asigura revenirea, fără întârzieri nejustificate, a ratelor inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2%.

Politica monetară vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, iar orientarea acomodativă a acesteia sprijină activitatea economică. După cum a subliniat în repetate rânduri Consiliul guvernatorilor, mesaj care s-a reflectat cu fermitate și în discuțiile pe teme de politici la nivel european și internațional, pentru a valorifica la maximum avantajele oferite de măsurile de politică monetară, este necesară o contribuție mult mai substanțială din partea politicilor din alte domenii, atât la nivel național, cât și la nivel european. Implementarea reformelor structurale trebuie accelerată în mod considerabil în vederea reducerii șomajului structural și a stimulării creșterii PIB potențial în zona euro. În toate țările din zona euro sunt necesare reforme structurale. Ar trebui să se pună accentul pe măsurile destinate creșterii productivității și îmbunătățirii mediului de afaceri, inclusiv furnizării unei infrastructuri publice adecvate, care sunt fundamentale în vederea intensificării dinamicii investițiilor și a stimulării procesului de creare de locuri de muncă. Consolidarea inițiativelor actuale de investiții, inclusiv extinderea planului Juncker, înregistrarea de progrese în ceea ce privește uniunea piețelor de capital, precum și reformele care vor îmbunătăți rezoluția creditelor neperformante vor avea, de asemenea, o contribuție pozitivă la atingerea acestui obiectiv. În contextul politicii monetare acomodative, implementarea rapidă și eficace a reformelor structurale va conduce nu numai la dinamizarea creșterii economice sustenabile în zona euro, ci și la sporirea rezilienței acesteia la șocuri globale. Politicile fiscale ar trebui să sprijine, de asemenea, redresarea economică, menținându-se însă conforme cu regulile fiscale ale Uniunii Europene. Implementarea integrală și consecventă a Pactului de stabilitate și creștere, atât de-a lungul timpului, cât și la nivelul tuturor țărilor, rămâne esențială pentru asigurarea încrederii în cadrul fiscal. În același timp, toate statele ar trebui să aspire la o structură a politicilor fiscale mai favorabilă creșterii economice.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.