Opțiuni de căutare
Pagina inițială Media Materiale explicative Studii și publicații Statistici Politică monetară Euro Plăți și piețe Cariere
Sugestii
Sortează în funcție de
  • DECLARAȚIE DE POLITICĂ MONETARĂ

CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 15 iunie 2023

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Inflația s-a redus, dar este proiectată să se mențină prea ridicată pe o perioadă prea îndelungată. Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE.

Această majorare reflectă evaluarea noastră actualizată privind perspectivele inflației, dinamica inflației de bază și robustețea transmisiei politicii monetare. Conform proiecțiilor macroeconomice din luna iunie, experții Eurosistemului estimează că inflația totală se va situa, în medie, la 5,4% în 2023, la 3,0% în 2024 și la 2,2% în 2025. Indicatorii presiunilor inflaționiste la nivelul inflației de bază se mențin la valori ridicate, deși unii prezintă primele indicii de temperare. Experții și-au revizuit în sens ascendent proiecțiile privind inflația exclusiv produse energetice și alimente, îndeosebi pentru anul acesta și pentru anul viitor, pe seama evoluțiilor anterioare peste așteptări și a implicațiilor pieței robuste a forței de muncă asupra ritmului dezinflației. Aceștia consideră, în prezent, că inflația exclusiv produse energetice și alimente va ajunge la 5,1% în 2023, urmând să se reducă la 3,0% în 2024 și 2,3% în 2025. Experții și-au redus ușor proiecțiile privind creșterea economică pentru anul acesta și pentru anul viitor. Aceștia anticipează, în prezent, o creștere economică de 0,9% în 2023, de 1,5% în 2024 și de 1,6% în 2025.

În același timp, majorările noastre anterioare ale ratelor dobânzilor se transmit de o manieră solidă la nivelul condițiilor de finanțare și produc gradual efecte la nivelul întregii economii. Costurile creditării au înregistrat o creștere abruptă, dinamica împrumuturilor consemnând o încetinire. Condițiile de finanțare mai restrictive reprezintă unul dintre motivele principale pentru care se proiectează diminuarea în continuare a inflației în direcția țintei noastre, în condițiile în care se estimează că acestea vor frâna tot mai mult cererea.

Deciziile noastre viitoare vor asigura că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive pentru revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu și vor fi menținute la nivelurile respective atât timp cât va fi necesar. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza în continuare pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, de dinamica inflației de bază, precum și de robustețea transmisiei politicii monetare.

Consiliul guvernatorilor confirmă că va sista reinvestirile în cadrul programului de achiziționare de active începând cu luna iulie 2023.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Economia zonei euro a consemnat o stagnare în ultimele luni. La fel ca în trimestrul IV 2022, aceasta s-a contractat cu 0,1% în trimestrul I 2023, pe fondul scăderii consumului privat și public. Creșterea economică este probabil să rămână modestă pe termen scurt, dar să se intensifice pe parcursul anului, în condițiile în care inflația scade și perturbările la nivelul ofertei continuă să se reducă. Situația diferitelor sectoare ale economiei este neuniformă: industria prelucrătoare continuă să înregistreze un declin, parțial pe seama cererii globale mai reduse și a condițiilor de finanțare mai restrictive din zona euro, în timp ce serviciile se mențin reziliente.

Piața forței de muncă rămâne o sursă de robustețe. Aproape un milion de noi locuri de muncă au fost create în primul trimestru al anului, iar rata șomajului s-a menținut la nivelul minim istoric de 6,5% în luna aprilie. Și numărul mediu de ore lucrate a crescut, deși este încă relativ inferior nivelului prepandemic.

Pe fondul atenuării crizei energetice, autoritățile guvernamentale ar trebui să retragă măsurile de sprijin aferente cu promptitudine și în mod concertat pentru a evita intensificarea presiunilor inflaționiste pe termen mediu, ceea ce ar necesita un răspuns mai ferm din partea politicii monetare. Politicile fiscale ar trebui concepute astfel încât să sporească productivitatea economiei noastre și să diminueze progresiv nivelul ridicat al datoriei publice. Politicile destinate îmbunătățirii capacității de producție a zonei euro, îndeosebi în sectorul energetic, pot contribui, de asemenea, la reducerea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu. Reformarea cadrului de guvernanță economică al UE ar trebui finalizată în curând.

Inflația

Potrivit estimării preliminare a Eurostat, inflația a continuat să se reducă, atingând 6,1% în luna mai, față de 7,0% în aprilie. Scăderea a fost generalizată. Dinamica prețurilor produselor energetice, care s-a intensificat în aprilie, și-a reluat trendul descendent și a consemnat o valoare negativă în mai. Componenta „alimente” a înregistrat o nouă moderare, dar s-a menținut la un nivel ridicat, respectiv 12,5%.

Inflația exclusiv produse energetice și alimente s-a contractat în mai pentru a doua lună consecutiv, ajungând la 5,3%, față de 5,6% în aprilie. Dinamica prețurilor bunurilor a continuat să se reducă, până la 5,8%, comparativ cu 6,2% în aprilie. Inflația măsurată prin prețurile serviciilor a înregistrat, pentru prima dată în ultimele luni, o scădere, de la 5,2% la 5,0%. Indicatorii presiunilor inflaționiste la nivelul inflației de bază se mențin la valori ridicate, deși unii prezintă primele indicii de temperare.

Majorările anterioare ale costurilor produselor energetice încă alimentează creșterea prețurilor la nivelul întregii economii. Manifestarea cererii reprimate asociată redeschiderii economiei continuă, de asemenea, să impulsioneze inflația, în special în sectorul serviciilor. Presiunile salariale, care reflectă parțial plăți conjuncturale, devin o sursă tot mai importantă de inflație. Remunerarea pe salariat a crescut cu 5,2% în trimestrul I 2023, iar salariile negociate, cu 4,3%. De asemenea, firmele din unele sectoare au fost în măsură să mențină profiturile la niveluri relativ ridicate, îndeosebi acolo unde cererea a depășit oferta. Deși cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează, în prezent, la circa 2%, unii indicatori se mențin la valori ridicate și necesită o monitorizare atentă.

Evaluarea riscurilor

Perspectivele creșterii economice și cele ale inflației rămân deosebit de incerte. Printre riscurile în sensul scăderii la adresa creșterii economice se numără războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și intensificarea tensiunilor geopolitice pe scară mai largă, care ar putea conduce la o fragmentare a schimburilor comerciale internaționale și, implicit, ar afecta economia zonei euro. Creșterea economică ar putea fi, de asemenea, mai lentă, dacă efectele politicii monetare sunt mai intense decât s-a proiectat. Reintensificarea tensiunilor pe piețele financiare ar putea conduce la o înăsprire și mai puternică decât s-a anticipat a condițiilor de finanțare și ar putea eroda încrederea. Totodată, creșterea mai modestă a economiei mondiale ar putea frâna în continuare activitatea economică în zona euro. Cu toate acestea, creșterea economică ar putea fi peste așteptări în cazul în care robustețea pieței forței de muncă și reducerea incertitudinilor stimulează încrederea și, implicit, cheltuielile populației și ale firmelor.

Riscurile în sensul creșterii la adresa inflației includ o posibilă reintensificare a presiunilor în sensul creșterii asupra costurilor produselor energetice și ale alimentelor, inclusiv în legătură cu războiul dus de Rusia în Ucraina. Plasarea îndelungată a anticipațiilor privind inflația peste nivelul țintei noastre sau majorări salariale ori ale marjelor de profit superioare celor estimate ar putea conduce, de asemenea, la accelerarea inflației, inclusiv pe termen mediu. Acordurile salariale recente din mai multe țări accentuează riscurile în sensul creșterii la adresa inflației. În schimb, reintensificarea tensiunilor pe piețele financiare ar putea reduce inflația mai rapid decât s-a proiectat. Diminuarea cererii, de exemplu ca urmare a unei transmisii mai robuste a politicii monetare, ar determina, de asemenea, atenuarea presiunilor asupra prețurilor, în special pe termen mediu. În plus, inflația s-ar reduce mai rapid dacă diminuarea prețurilor produselor energetice și decelerarea creșterii prețurilor alimentelor s-ar propaga la nivelul altor bunuri și servicii cu mai multă rapiditate decât se anticipează în prezent.

Condițiile financiare și monetare

Înăsprirea politicii noastre monetare continuă să se reflecte la nivelul ratelor dobânzilor fără risc și al condițiilor de finanțare generale. Pentru bănci, condițiile de finanțare sunt mai restrictive, iar pentru firme și populație, costul creditului devine mai ridicat. În luna aprilie, ratele dobânzilor la creditele bancare au atins cel mai înalt nivel din ultimii peste zece ani, situându-se la 4,4% pentru împrumuturile acordate firmelor și la 3,4% pentru creditele ipotecare.

Ratele mai ridicate ale dobânzilor la împrumuturi, alături de condițiile de creditare mai restrictive și cererea mai scăzută de împrumuturi, au temperat în continuare dinamica creditului. Ritmul anual de creștere a împrumuturilor acordate firmelor s-a redus din nou în aprilie, ajungând la 4,6%. Variațiile lunare au fost, în medie, negative începând cu luna noiembrie. Creditele acordate populației s-au majorat într-un ritm anual de 2,5% în aprilie și au înregistrat numai o creștere marginală de la o lună la alta. Nivelul scăzut al creditării bancare și reducerea bilanțului Eurosistemului au condus la moderarea în continuare a dinamicii anuale a masei monetare în sens larg până la 1,9% în aprilie. Variațiile lunare ale acestui agregat au fost negative din luna decembrie.

În concordanță cu strategia noastră de politică monetară, Consiliul guvernatorilor a efectuat o evaluare aprofundată a legăturilor dintre politica monetară și stabilitatea financiară. Perspectivele stabilității financiare au rămas dificile de la ultima noastră evaluare din luna decembrie 2022. Condițiile de finanțare mai restrictive determină majorarea costurilor de finanțare ale băncilor și a riscului de credit asociat creditelor curente. Alături de tensiunile recente din sistemul bancar american, acești factori ar putea genera stres sistemic și ar putea frâna creșterea economică pe termen scurt. O altă influență nefavorabilă asupra rezilienței sectorului financiar este reprezentată de o contracție a piețelor imobiliare, care ar putea fi amplificată de costurile mai ridicate ale creditării și de o creștere a șomajului. În același timp, băncile din zona euro au poziții solide de capital și de lichiditate, care atenuează aceste riscuri la adresa stabilității financiare. Politica macroprudențială rămâne prima linie de apărare împotriva acumulării de vulnerabilități financiare.

Concluzie

Inflația s-a redus, dar este proiectată să se mențină prea ridicată pe o perioadă prea îndelungată. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE, având în vedere hotărârea noastră de a asigura revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu.

Deciziile noastre viitoare vor asigura că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive pentru revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu și vor fi menținute la nivelurile respective atât timp cât va fi necesar. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza în continuare pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, de dinamica inflației de bază, precum și de robustețea transmisiei politicii monetare.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura revenirea inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.

CONTACT

Banca Centrală Europeană

Direcția generală comunicare

Reproducerea informațiilor este permisă numai cu indicarea sursei.

Contacte media