Ce este inflația?

Creșterea generalizată a prețurilor

Într-o economie de piață, prețurile bunurilor și serviciilor se pot modifica oricând. Unele prețuri cresc, altele scad. Inflația se manifestă atunci când se înregistrează o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar ale unor articole specifice, ceea ce înseamnă că astăzi poți cumpăra cu un euro mai puțin decât ai putut cumpăra ieri. Cu alte cuvinte, inflația reduce valoarea monedei în timp.

Unele variații ale prețurilor sunt mai importante decât altele

La calcularea creșterii medii a prețurilor, se alocă o pondere mai mare prețurilor produselor pentru care cheltuim mai mult, cum ar fi electricitatea, decât celor ale produselor pentru care cheltuim mai puțin, cum ar fi zahărul sau timbrele poștale.

Oameni diferiți cumpără produse diferite

Fiecare gospodărie are propriile obiceiuri de consum: unele dețin un autoturism și consumă carne, altele preferă exclusiv utilizarea mijloacelor de transport în comun sau alimentația vegetariană. Media obiceiurilor de consum ale gospodăriilor populației, luate în ansamblu, determină ponderea pe care diferite produse și servicii o au în măsurarea inflației.

La calcularea inflației, sunt luate în considerare toate bunurile și serviciile care intră în consumul gospodăriilor populației, inclusiv:

• articole zilnice (precum alimentele, ziarele și benzina);
• bunuri de folosință îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, calculatoarele personale și mașinile de spălat);
• servicii (cum ar fi coaforul, asigurările și închirierea de locuințe).

Compară prețul coșului de consum de la an la an

Toate bunurile și serviciile consumate de gospodăriile populației pe parcursul anului sunt reprezentate într-un „coș” de produse. Fiecare produs din acest coș are un preț, care poate varia în timp. Rata anuală a inflației este dată de prețul coșului integral într-o anumită lună comparat cu prețul acestuia în aceeași lună a anului precedent.

Inflația în zona euro

În zona euro, dinamica prețurilor de consum este măsurată prin „indicele armonizat al prețurilor de consum”, pentru care se utilizează adesea acronimul „IAPC”. Termenul „armonizat” indică faptul că toate statele membre ale Uniunii Europene aplică aceeași metodologie, ceea ce oferă posibilitatea comparării datelor între țări.

Această măsură reprezintă o bună modalitate de a urmări evoluția prețurilor în economie. Este ca o hartă care ne ajută, la BCE, să luăm deciziile corecte.

Misiunea noastră este menținerea stabilității prețurilor. În acest scop, ne asigurăm că inflația – rata la care prețurile variază în timp – rămâne scăzută, stabilă și previzibilă: 2% pe termen mediu.

De ce este atât de importantă menținerea stabilității prețurilor?

Comparație între țări

Înainte ca euro să devină moneda noastră comună, fiecare țară măsura inflația utilizând metode și proceduri naționale proprii. Odată cu introducerea euro, a apărut necesitatea de a dispune de un mijloc de măsurare a inflației la nivelul întregii zone euro, fără lacune sau suprapuneri, prin modalități care să permită comparații între țări. IAPC, care se bazează pe un set de norme obligatorii din punct de vedere juridic, permite exact acest lucru.

Ponderea produselor în IAPC

Impactul pe care o singură variație a prețurilor îl are asupra IAPC depinde de sumele cheltuite, în medie, de gospodăriile populației pentru produsul respectiv.

Exemplu referitor la cafea: cafeaua (laolaltă cu ceaiul și cacaua) are o pondere de 0,4%. Astfel, orice variație a prețului acesteia nu va avea un impact semnificativ asupra IAPC total.

Exemplu referitor la benzină: benzina (împreună cu alți carburanți și lubrifianți auto) deține o pondere de 4,6%, ceea ce înseamnă că o variație similară celei a prețului cafelei va avea un impact de zece ori mai mare asupra IAPC.

Cum se calculează IAPC?

1. Colectarea de prețuri – în fiecare lună, milioane de prețuri sunt colectate în magazine și online cu ajutorul instrumentelor de extragere automată de date de pe web (web-scraping), a cititoarelor de coduri de bare și a sondajelor. Aceste prețuri acoperă ansamblul zonei euro și sunt grupate în până la 295 de categorii de produse. Numărul exact al articolelor incluse în eșantion diferă de la o țară la alta. Pentru fiecare produs se colectează mai multe prețuri din magazine și regiuni diferite. Exemplu: prețurile cărților sunt stabilite în funcție de diferitele categorii de cărți (ficțiune și nonficțiune, cărți de referință etc.) vândute în librării, la supermarketuri și pe internet.
2. Calcularea ponderii pe grupe de produse – ponderea grupelor de produse se stabilește în funcție de importanța acestora în bugetele medii ale gospodăriilor populației. Pentru a asigura că indicele își păstrează relevanța, reflectând toate variațiile obiceiurilor de consum, aceste ponderi sunt actualizate periodic. Ponderile se calculează pe baza rezultatelor unor sondaje în cadrul cărora membrii gospodăriilor sunt rugați să țină o evidență a cheltuielilor efectuate. Ponderile reprezintă medii la nivel național, care reflectă cheltuielile tuturor tipurilor de consumatori (bogați și săraci, tineri și vârstnici etc.).
3. Calcularea ponderii pe țări – ponderile țărilor se stabilesc în funcție de cota fiecăreia în totalul cheltuielilor de consum din zona euro.

În urma evaluării strategiei în 2021, Consiliul guvernatorilor a decis să sprijine includerea costurilor deținerii de locuințe în proprietate în IAPC, pentru a reflecta mai fidel experiențele cetățenilor în ceea ce privește creșterea prețurilor.

Implementarea acestui demers va necesita timp. Eurostat lucrează la includerea costurilor locuințelor ocupate de proprietari în IAPC.

Între timp, vom utiliza la BCE alte măsuri ale inflației care reflectă costurile deținerii unei locuințe, în vederea unei mai bune înțelegeri a modului în care prețurile variază în economie.

Cine calculează IAPC...

… la nivelul țărilor? În fiecare țară din zona euro există un institut național de statistică, care calculează IAPC pentru țara respectivă.

… pentru zona euro? Fiecare institut național de statistică transmite datele pentru țara sa la Eurostat, Oficiul de Statistică al Comunităților Europene. Acesta din urmă calculează apoi IAPC pentru zona euro în ansamblu. Eurostat asigură și calitatea datelor naționale prin monitorizarea conformității cu normele cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Pentru mai multe detalii, a se vedea Eurostat.

Inflația percepută

Potrivit sondajelor de opinie efectuate în rândul consumatorilor, populația are deseori sentimentul că inflația este mai ridicată decât sugerează indicii prețurilor reale. Cum se formează percepțiile populației asupra inflației? În urma efectuării unei serii de studii academice, s-au constatat următoarele:

• se acordă o atenție mai mare prețurilor care înregistrează majorări decât celor care sunt stabile sau se reduc – majorările de prețuri ne rămân, de asemenea, mai mult timp în memorie. Tindem să observăm mai puțin prețurile stabile sau pe cele care se reduc, deși acestea sunt, de asemenea, luate în considerare la calcularea ratei medii a inflației;
• cheltuielile mărunte și frecvente sunt mai puternic percepute – în ultimii ani, prețurile unor bunuri și servicii achiziționate în mod frecvent au crescut peste medie. Printre acestea se numără benzina, pâinea și biletele de transport în comun. Adesea, acordăm o atenție prea mare variațiilor prețurilor acestor articole atunci când ne gândim la inflație, ceea ce poate însemna că, în cele din urmă, supraestimăm rata efectivă a inflației;
• cheltuielile efectuate prin debitare directă și cele mai puțin frecvente sunt mai puțin percepute – o sumă substanțială din bugetul gospodăriei noastre este cheltuită pe bunuri și servicii achiziționate mai rar, cum ar fi automobilele și vacanțele. Există și articole pentru care plata se face adesea prin transfer bancar automat (prin operațiuni de debitare directă sau prin ordine de plată permanente), cum ar fi chiriile pentru locuințe și facturile de telefon. Tendința noastră este de a remarca mai puțin aceste cheltuieli și variații ale prețurilor atunci când ne gândim la inflație;

• inflația „personală” – indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) are la bază un coș mediu de bunuri și servicii. Acest coș mediu este reprezentativ pentru toate gospodăriile populației. Cu toate acestea, gospodăriile care se confruntă cu o inflație peste medie pot resimți mai acut această situație decât cele care „beneficiază” de o inflație sub medie.

  Exemplu: dacă prețurile benzinei cresc mult mai mult decât cele ale altor bunuri și servicii, persoanele care utilizează în mod frecvent un automobil pot percepe o rată a inflației superioară IAPC, întrucât cheltuielile acestora cu benzina depășesc media. În schimb, rata inflației „personale” a celor care utilizează mai rar sau nu utilizează deloc un automobil va fi mai scăzută;

• ratele inflației sunt anuale, dar memoria noastră reține informații mult mai îndepărtate – IAPC este raportat, de regulă, ca ritm anual de creștere, ceea ce înseamnă că nivelul general al prețurilor pentru o anumită perioadă, de exemplu ianuarie 2009, este comparat cu cel din aceeași perioadă a anului anterior, respectiv ianuarie 2008. În formarea percepțiilor personale, populația poate avea în memorie prețurile din urmă cu câțiva ani. Pe parcursul unei perioade îndelungate, prețurile tind să crească substanțial, chiar și atunci când se înregistrează un nivel scăzut al ratei anuale a inflației. De exemplu, dacă ritmul anual de creștere a IAPC este de 2%, după 10 ani nivelul general al prețurilor va fi crescut cu peste 20%;

• variațiile prețurilor în raport cu ameliorări calitative – de multe ori credem că variațiile prețului unui produs înseamnă inflație. Uneori, acestea sunt însoțite însă de o modificare a calității produsului. Acest aspect este luat în considerare în IAPC prin deducerea variației datorate calității.

  Exemplu: este posibil ca prețurile automobilelor să fi crescut, dar noile modele includ adesea în versiunea standard echipamente care erau vândute anterior ca opțiuni suplimentare (cum ar fi sistemele de navigare prin satelit, sistemul de aer condiționat sau airbagurile). În astfel de cazuri, creșterea prețurilor se datorează parțial unei ameliorări a calității, nu doar inflației. Dacă prețurile automobilelor au crescut, să zicem, în medie cu 5%, dar ameliorările calitative reprezintă doar 1%, atunci IAPC va reflecta o majorare de 4% pentru acest produs.

Date statistice

Dinamica prețurilor de consum în zona euro începând cu anul 1961

În anii '70 și '80, inflația s-a situat la un nivel ridicat în multe țări europene. De la mijlocul anilor '90 însă, ratele inflației au fost semnificativ mai scăzute ca urmare a preparativelor țărilor pentru lansarea euro, precum și datorită politicii monetare a BCE.

În perioada foarte recentă, ratele inflației au înregistrat o creștere pronunțată, în principal pe seama saltului consemnat de prețurile produselor energetice și de cele ale alimentelor.

Care sunt factorii determinanți ai celei mai recente rate a inflației?

Articolele ale căror prețuri se modifică cel mai frecvent nu au întotdeauna cel mai mare impact asupra indicelui. Rata inflației depinde și de cota pe care o deține fiecare produs în cheltuielile medii de consum ale gospodăriilor populației, cu alte cuvinte de „ponderea” acestuia.

Explorează cele mai recente date cu ajutorul acestui tablou interactiv al inflației

Consultă datele cele mai recente și datele istorice. Aruncă o privire pe datele specifice fiecărei țări și examinează în detaliu datele specifice fiecărei grupe de produse. Atunci când selectezi un interval temporal, evoluția inflației în timp va fi indicată, pe luni, într-un grafic animat.