EUR-Lex Acces la dreptul Uniunii Europene

Înapoi la prima pagină EUR-Lex

Acest document este un extras de pe site-ul EUR-Lex

Document 32010O0030

2010/794/UE: Orientarea Băncii Centrale Europene din 13 decembrie 2010 de modificare a Orientării BCE/2000/7 privind instrumentele și procedurile de politică monetară ale Eurosistemului (BCE/2010/30)

JO L 336, 21.12.2010, p. 63-67 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Statutul juridic al documentului care nu mai este în vigoare, Data încetării: 31/12/2011; abrogat prin 32011O0014

ELI: http://data.europa.eu/eli/guideline/2010/794/oj

21.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 336/63


ORIENTAREA BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 13 decembrie 2010

de modificare a Orientării BCE/2000/7 privind instrumentele și procedurile de politică monetară ale Eurosistemului

(BCE/2010/30)

(2010/794/UE)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (2) prima liniuță,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolele 12.1 și 14.3, coroborate cu articolul 3.1 prima liniuță, articolul 18.2 și articolul 20 primul paragraf,

întrucât:

(1)

Realizarea unei politici monetare unice implică definirea instrumentelor și procedurilor care urmează să fie folosite de Eurosistem, care este alcătuit din băncile centrale naționale (BCN) ale statelor membre a căror monedă este euro (denumite în continuare „state membre participante”) și Banca Centrală Europeană (BCE), pentru punerea în aplicare a acestei politici în mod uniform în statele membre participante.

(2)

BCE are autoritatea de a stabili liniile directoare necesare pentru punerea în aplicare a politicii monetare a Eurosistemului, iar BCN au obligația de a acționa în conformitate cu acestea.

(3)

Orientarea BCE/2000/7 din 31 August 2000 privind instrumentele și procedurile de politică monetară ale Eurosistemului (1) ar trebui modificată pentru a reflecta modificările cadrului politicii monetare a Eurosistemului, în special: (a) pentru a introduce criterii noi de eligibilitate pentru utilizarea în interes propriu a obligațiunilor garantate neconforme cu OPCVM care au ca active-garanție credite ipotecare comerciale; (b) pentru a adăuga depozitele la termen ca garanții eligibile pentru operațiunile de politică monetară din Eurosistem și creditul pe parcursul zilei (intraday credit); și (c) pentru a modifica apendicele 5 la anexa I pentru a reflecta faptul că Estonia va adopta moneda euro la 1 ianuarie 2011 și că denumirea Central Bank and Financial Services Authority of Ireland s-a modificat,

ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:

Articolul 1

Modificări la anexa I

Anexa I la Orientarea BCE/2000/7 se modifică în conformitate cu anexa la prezenta orientare.

Articolul 2

Verificare

(1)   BCN transmit BCE până la 31 decembrie 2010 cel târziu informații detaliate cu privire la textele și mijloacele prin intermediul cărora intenționează să asigure respectarea prevederilor de la punctele 1, 3 și 4 din anexa la prezenta orientare.

(2)   BCN transmit către BCE până la 8 ianuarie 2011 cel târziu informații detaliate cu privire la textele și mijloacele prin intermediul cărora intenționează să asigure respectarea prevederilor de la punctul 2 din anexa la prezenta orientare.

Articolul 3

Intrarea în vigoare

(1)   Prezenta orientare intră în vigoare în termen de două zile de la adoptare.

(2)   Punctele 1, 3 și 4 din anexa la prezenta orientare se aplică de la 1 ianuarie 2011.

(3)   Punctul 2 din anexa la prezenta orientare se aplică de la 1 februarie 2011.

Articolul 4

Destinatari

Prezenta orientare se adresează BCN ale statelor membre participante.

Adoptată la Frankfurt pe Main, 13 decembrie 2010.

Pentru Consiliul guvernatorilor BCE

Președintele BCE

Jean-Claude TRICHET


(1)  JO L 310, 11.12.2000, p. 1.


ANEXĂ

Anexa I la Orientarea BCE/2000/7 se modifică după cum urmează:

1.

În secțiunea 6.2.2, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Există trei tipuri de active netranzacționabile eligibile ca garanții în cadrul unic al activelor eligibile: depozite la termen efectuate de contrapărțile eligibile, creanțe private și instrumente de creanță netranzacționabile garantate cu creanțe ipotecare asupra persoanelor private (RMBD) (1).

2.

Secțiunea 6.2.3 se modifică după cum urmează:

(a)

Al șaptelea paragraf (al cincilea paragraf din cadrul titlului „Reguli de utilizare a activelor eligibile”) se înlocuiește cu următorul text:

„Dispozițiile de mai sus privind legăturile strânse nu se aplică: (a) legăturilor strânse dintre o contraparte și o entitate din sectorul public din țările SEE care are dreptul de a percepe taxe sau în cazul în care un instrument de creanță este garantat de o entitate din sectorul public din țările SEE care are dreptul de a percepe taxe; (b) obligațiunilor bancare garantate emise în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 22 alineatul (4) din Directiva OPCVM; sau (c) cazurilor în care instrumentele de creanță sunt protejate de dispoziții juridice specifice comparabile cu instrumentele prevăzute la litera (b), cum este cazul (i) instrumentelor de creanță netranzacționabile garantate cu creanțe ipotecare asupra persoanelor private (RMDB) care nu sunt valori mobiliare; sau (ii) obligațiunilor bancare structurate garantate cu credite imobiliare rezidențiale sau obligațiunilor bancare structurate garantate cu credite ipotecare comerciale, adică anumite obligațiuni bancare garantate care nu au fost declarate de Comisia Europeană ca fiind conforme cu OPCVM și care îndeplinesc toate criteriile aplicabile titlurilor de valoare garantate cu active, astfel cum este prevăzut în secțiunile 6.2 și 6.3 și următoarele criterii adiționale (2):

În cazul obligațiunilor bancare structurate garantate cu credite imobiliare rezidențiale:

Orice credite imobiliare rezidențiale care garantează obligațiunile bancare garantate structurate trebuie să fie exprimate în euro; emitentul (și debitorul și garantul, dacă sunt persoane juridice) trebuie să fie înregistrat într-un stat membru, activele-garanție ale acestora trebuie să fie localizate într-un stat membru, iar legislația aplicabilă creditului trebuie să fie cea a unui stat membru.

Creditele imobiliare rezidențiale sunt eligibile pentru fondul de acoperire alcătuit din obligațiuni bancare garantate structurate relevante, dacă sunt garantate cu o garanție eligibilă sau cu o ipotecă. O garanție eligibilă trebuie să poată fi plătită în termen de 24 de luni în caz de neîndeplinire a obligațiilor. Garanțiile eligibile pentru astfel de credite garantate pot fi furnizate prin diferite tipuri de contracte, inclusiv contracte de asigurare, cu condiția să fie oferite de o entitate din sectorul public sau de o instituție financiară supusă supravegherii publice. Garantul din cadrul acestor credite garantate trebuie să nu aibă legături strânse cu emitentul obligațiunilor bancare garantate și trebuie să aibă pe durata de valabilitate a operațiunii cel puțin rating-ul A+/A1/AH acordat de o ECAI acceptată.

Se acceptă garanții substitut de înaltă calitate pentru cel mult 10 % din fondul de acoperire. Acest prag poate fi depășit doar după efectuarea unei analize detaliate de către BCN relevantă.

Procentul maxim din fiecare credit eligibil care poate fi finanțat prin emisiunea de obligațiuni bancare garantate structurate este 80 % conform raportului dintre volumul creditului și valoarea proprietății imobiliare (LTV). Calcularea LTV trebuie să se bazeze pe o evaluare conservatoare a pieței.

Nivelul minim obligatoriu de supragarantare este 8 %.

Valoarea maximă a creditelor pentru creditele imobiliare rezidențiale este de 1 milion de euro.

Evaluarea de sine stătătoare a creditului pentru fondul de acoperire trebuie să corespundă unui nivel anual al PD de 10 puncte de bază în conformitate cu pragul de «single A» (a se vedea secțiunea 6.3.1).

Emitentului și entităților aferente care fac parte sau sunt relevante pentru tranzacția care privește obligațiunea bancară garantată structurată trebuie să li se aplice un prag minim pe termen lung de «single A» («A-» de Fitch sau Standard & Poor’s, «A3» de Moody’s sau «AL» de DBRS).

În cazul obligațiunilor bancare structurate garantate cu credite ipotecare comerciale:

Orice credite ipotecare comerciale care garantează obligațiunile bancare structurate garantate trebuie să fie exprimate în euro; emitentul (și debitorul și garantul, dacă sunt persoane juridice), trebuie să fie înregistrat într-un stat membru, activele-garanție ale acestora trebuie să fie localizate într-un stat membru, iar legislația aplicabilă creditului trebuie să fie cea a unui stat membru.

Se acceptă garanții substitut de înaltă calitate pentru cel mult 10 % din fondul de acoperire. Acest prag poate fi depășit doar după efectuarea unei analize detaliate de către BCN relevantă.

Procentul maxim din fiecare credit eligibil care poate fi finanțat prin emisiunea de obligațiuni bancare garantate structurate este 60 % LTV. Calcularea LTV trebuie să se bazeze pe o evaluare conservatoare a pieței.

Nivelul minim obligatoriu de supragarantare este 10 %.

Cota fiecărui debitor din fondul de acoperire, după agregarea soldurilor tuturor creditelor individuale de la un anumit debitor, nu trebuie să depășească 5 % din totalul fondului de acoperire.

Evaluarea de sine stătătoare a creditului pentru fondul de acoperire trebuie să corespundă nivelului 1 de calitate a creditului din grila de evaluare a Eurosistemului (a se vedea secțiunea 6.3.1).

Calitatea de gradul 2 a creditului trebuie aplicată emitentului și entităților aferente care fac parte sau sunt relevante pentru tranzacția care privește obligațiunea bancară garantată structurată.

Toate creditele ipotecare comerciale care servesc drept garanție trebuie reevaluate cel puțin o dată pe an. Scăderea prețurilor proprietăților trebuie să fie reflectată în totalitate în cadrul reevaluării. În cazul creșterii prețurilor se aplică o marjă de ajustare de 15 %. Creditele care nu îndeplinesc cerința privind pragul LTV trebuie înlocuite cu noi credite sau trebuie supragarantate cu aprobarea BCN competente. Principala metodologie de evaluare care trebuie aplicată este valoarea pieței, adică prețul estimat care ar fi fost obținut dacă activele ar fi fost vândute pe piață prin depunerea unor eforturi rezonabile. Această estimare trebuie să se bazeze pe prezumția cea mai conservatoare. Pot fi aplicate și metode statistice, dar numai ca metodologie de evaluare secundară.

Rezerva de lichidități sub formă de numerar în euro depuse la o contraparte eligibilă trebuie menținută permanent pentru a acoperi toate plățile în contul dobânzii aferente obligațiunilor bancare garantate pentru perioada de șase luni subsecventă.

Când ratingul de credit pe termen scurt al debitorului unui credit ipotecar comercial care servește drept garanție se încadrează sub calitatea de gradul 2 a creditului în cele nouă luni care precedă ajungerea la scadență a unei obligațiuni bancare garantate de tip hard bullet (hard bullet covered bank bond), acel debitor trebuie să plaseze o cantitate suficientă de numerar în euro pentru a acoperi partea corespunzătoare din plata principalului obligațiunii bancare garantate, precum și cheltuielile corespunzătoare prevăzute a fi plătite de către emitent pentru obligațiunea bancară garantată către rezerva de lichidități.

În caz de stres privind lichiditatea, data inițială a scadenței poate fi extinsă până la 12 luni pentru a compensa eventualele nepotriviri de scadență între creditele care se amortizează în fondul de acoperire și răscumpărarea de tip bullet a obligațiunii bancare garantate. Cu toate acestea, obligațiunile bancare garantate vor deveni neeligibile pentru utilizare în interes propriu după data inițială a scadenței.

(b)

Al optulea paragraf (al șaselea paragraf din cadrul titlului „Reguli de utilizare a activelor eligibile”) se înlocuiește cu următorul text:

„În plus, pentru obligațiunile bancare structurate garantate cu credite imobiliare rezidențiale sau obligațiunile bancare structurate garantate cu credite ipotecare comerciale, contrapărțile trebuie să furnizeze confirmarea juridică de către o societate de avocatură de renume a îndeplinirii următoarelor condiții:

Emitentul de obligațiuni bancare garantate este o instituție de credit înregistrată într-un stat membru UE și nu este un vehicul investițional specializat, chiar dacă obligațiunile bancare garantate respective sunt garantate de către o instituție de credit înregistrată într-un stat membru UE.

În temeiul legii statului membru în care este înregistrat emitentul sau în care obligațiunile bancare garantate au fost emise, emitentul/emisiunea de obligațiuni bancare garantate face obiectul unei supravegheri publice speciale menite să îi protejeze pe deținătorii de obligațiuni bancare garantate.

În cazul insolvenței emitentului, deținătorii de obligațiuni bancare garantate au prioritate în ceea ce privește rambursarea principalului și plata dobânzii care rezultă din activele (-garanție) eligibile.

Sumele rezultate din emisiunea de obligațiuni bancare garantate trebuie investite (în temeiul normelor privind investițiile prevăzute în documentația privind obligațiunile bancare garantate) în conformitate cu legislația națională relevantă referitoare la obligațiunile bancare garantate sau cu altă legislație aplicabilă activelor în cauză.”

3.

În secțiunea 6.4.3 se adaugă următoarea subsecțiune:

Depozitele la termen nu fac obiectul aplicării unei marje de ajustare a valorii.”

4.

Tabelul din apendicele 5 se înlocuiește cu următorul tabel:

Website-urile Eurosistemului

Banca Centrală

Website-ul

Banca Centrală Europeană

www.ecb.europa.eu

Nationale Bank van België/Banque Nationale de Belgique

www.nbb.be sau www.bnb.be

Deutsche Bundesbank

www.bundesbank.de

Eesti Pank

www.eestipank.ee

Central Bank of Ireland

www.centralbank.ie

Bank of Greece

www.bankofgreece.gr

Banco de España

www.bde.es

Banque de France

www.banque-france.fr

Banca d’Italia

www.bancaditalia.it

Central Bank of Cyprus

www.centralbank.gov.cy

Banque centrale du Luxemburg

www.bcl.lu

Central Bank of Malta

www.centralbankmalta.org

De Nederlandsche Bank

www.dnb.nl

Oesterreichische Nationalbank

www.oenb.at

Banco de Portugal

www.bportugal.pt

Národná banka Slovenska

www.nbs.sk

Banka Slovenije

www.bsi.si

Suomen Pankki

www.bof.fi”


(1)  În perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2011, pentru creanțele private se aplică un regim intermediar care permite fiecărei BCN să aleagă un prag minim pentru valoarea creanțelor private eligibile în scopuri de garantare, cu excepția utilizării transfrontaliere, și să decidă dacă ar trebui să se perceapă un comision de procesare. De la 1 ianuarie 2012 se va aplica un regim complet unificat.”

(2)  Obligațiunile bancare structurate garantate cu credite imobiliare rezidențiale depuse înainte de 10 octombrie 2010 care nu respectă aceste criterii pot continua să fie utilizate până la 31 martie 2011. Obligațiunile bancare structurate garantate cu credite ipotecare comerciale depuse înainte de 1 februarie 2011 care nu respectă aceste criterii pot continua să fie utilizate până la 31 martie 2011.”


Sus