|
5.2.2009
|
RO
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
|
L 36/31
|
ORIENTAREA BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 23 octombrie 2008
de modificare a Orientării BCE/2000/7 privind instrumentele și procedurile de politică monetară ale Eurosistemului
(BCE/2008/13)
(2009/99/CE)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 105 alineatul (2) prima liniuță,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolele 12.1 și 14.3, coroborate cu articolul 3.1 prima liniuță, articolul 18.2 și articolul 20 primul paragraf,
întrucât:
|
(1)
|
Realizarea unei politici monetare unice impune definirea instrumentelor și a procedurilor care urmează să fie folosite de către Eurosistem, format din băncile centrale naționale (BCN) ale statelor membre care au adoptat euro (denumite în continuare „state membre participante”) și Banca Centrală Europeană (BCE), pentru implementarea acestei politici în mod uniform în statele membre participante.
|
|
(2)
|
BCE are competența de a adopta orientările necesare pentru implementarea politicii monetare unice a Eurosistemului, iar BCN au obligația de a acționa în conformitate cu aceste orientări.
|
|
(3)
|
Actualele evenimente de pe piață impun anumite modificări în definirea și implementarea politicii monetare a Eurosistemului. În consecință, Orientarea BCE/2000/7 din 31 august 2000 privind instrumentele și procedurile de politică monetară ale Eurosistemului (1) ar trebui modificată în mod corespunzător, în special cu scopul de reflecta următoarele: (i) modificările aduse sistemului de control al riscurilor și normelor de eligibilitate a garanțiilor pentru operațiunile de credit ale Eurosistemului; (ii) acceptarea garanțiilor exprimate în alte monede decât euro în cazul unor evenimente neprevăzute; (iii) necesitatea existenței unor dispoziții privind regimul entităților care sunt supuse unei decizii de înghețare a fondurilor și/sau altor măsuri impuse de Comunitatea Europeană sau de un stat membru în temeiul articolului 60 alineatul (2) din tratat; și (iv) armonizarea cu noile dispoziții ale Regulamentului (CE) nr. 1745/2003 al Băncii Centrale Europene din 12 septembrie 2003 privind aplicarea rezervelor minime obligatorii (BCE/2003/9) (2),
|
ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:
Articolul 1
Modificările la anexele I și II
Orientarea BCE/2000/7 se modifică după cum urmează:
|
1.
|
Anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta orientare.
|
|
2.
|
Anexa II se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta orientare.
|
Articolul 2
Verificare
BCN transmit către BCE, până la 30 noiembrie 2008, informații detaliate cu privire la textele și modalitățile prin care intenționează să se conformeze prezentei orientări.
Articolul 3
Intrarea în vigoare
Prezenta orientare intră în vigoare la 1 noiembrie 2008. Articolul 1 se aplică de la 1 februarie 2009.
Articolul 4
Destinatari
Prezenta orientare se adresează BCN ale statelor membre participante.
Adoptată la Frankfurt pe Main, 23 octombrie 2008.
În numele Consiliului guvernatorilor BCE
Președintele BCE
Jean-Claude TRICHET
(1) JO L 310, 11.12.2000, p. 1.
(2) JO L 250, 2.10.2003, p. 10.
ANEXA I
Anexa I la Orientarea BCE/2000/7 se modifică după cum urmează:
|
1.
|
Titlul secțiunii 6.7 „Acceptarea garanțiilor exprimate în alte monede decât euro în cazul unor evenimente neprevăzute” se introduce în cuprins.
|
|
2.
|
Secțiunea 1.3.1 se modifică după cum urmează:
|
(a)
|
la primul paragraf, propoziția a patra din nota de subsol 5 se înlocuiește cu următorul text:
„Licitațiile rapide se desfășoară, în mod obișnuit, într-un interval de 90 de minute.”;
|
|
(b)
|
la primul paragraf prima liniuță, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:
„Operațiunile principale de refinanțare dețin un rol fundamental în realizarea obiectivelor operațiunilor de piață monetară ale Eurosistemului.”;
|
|
|
3.
|
În secțiunea 2.2, la al patrulea paragraf, primele două teze se înlocuiesc cu următorul text:
„În cazul licitațiilor rapide și al operațiunilor bilaterale, băncile centrale naționale tratează cu contrapărțile incluse pe lista contrapărților selectate pentru operațiunile de ajustare. Licitațiile rapide și operațiunile bilaterale pot fi, de asemenea, efectuate cu o sferă mai largă de contrapărți.”
|
|
4.
|
Titlul secțiunii 2.4 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
5.
|
În secțiunea 3.1.2 primul paragraf, ultima teză se elimină.
|
|
6.
|
În secțiunea 3.1.3 primul paragraf, teza a doua se elimină.
|
|
7.
|
Secțiunea 4.1 se modifică după cum urmează:
|
(a)
|
la titlul „Condiții de acces”, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Instituțiile care îndeplinesc criteriile generale de eligibilitate pentru contrapărți prevăzute în secțiunea 2.1 pot avea acces la facilitatea de creditare marginală. Accesul la facilitatea de creditare marginală se acordă prin intermediul BCN din statul membru în care este stabilită instituția. Accesul la facilitatea de creditare marginală se acordă numai în zilele în care TARGET2 (1) este operațional (2). În zilele în care sistemele SSS nu sunt operaționale, accesul la facilitățile de creditare marginală se acordă pe baza activelor-suport care au fost anterior depuse la BCN.
|
|
(b)
|
la titlul „Condiții de acces” al treilea paragraf, nota de subsol 4 se înlocuiește cu următorul text:
|
„(4)
|
Zilele în care TARGET2 este închis sunt anunțate pe site-ul BCE (www.ecb.europa.eu), precum și pe site-urile Eurosistemului (a se vedea apendicele 5).”;
|
|
|
(c)
|
la titlul „Condiții de acces” al treilea paragraf, nota de subsol 5 se elimină.
|
|
|
8.
|
În secțiunea 4.2, la titlul „Condiții de acces” al doilea paragraf, nota de subsol 12 se elimină.
|
|
9.
|
În secțiunea 5.1.3 al doilea paragraf, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:
„În cazul unei licitații rapide care nu se anunță public, în avans, contrapărțile selectate sunt contactate în mod direct de BCN. În cazul unei licitații rapide care se anunță public, BCN poate contacta în mod direct contrapărțile selectate.”
|
|
10.
|
În secțiunea 5.3.3 primul paragraf, nota de subsol 12 se elimină.
|
|
11.
|
În secțiunea 6.2, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Eurosistemul oferă consultanță contrapărților cu privire la eligibilitatea garanțiilor în cadrul Eurosistemului doar în cazul în care îi sunt prezentate ca garanții active tranzacționabile deja emise sau active netranzacționabile aflate în circulație. În consecință, nu se oferă consultanță înainte de emitere.”
|
|
12.
|
Secțiunea 6.2.1, la titlul „Tipul activului”, se modifică după cum urmează:
|
(a)
|
la primul paragraf litera (a), după cuvintele „sumă principală fixă, necondiționată” se introduce nota de subsol 5 cu următorul text:
|
„(5)
|
Obligațiunile cu opțiuni sau alte drepturi similare nu sunt eligibile.”;
|
|
|
(b)
|
al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Activele care generează flux monetar și cu care se garantează titlurile garantate cu active trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
|
(a)
|
dobândirea acestor active trebuie să fie reglementată de legea unui stat membru UE;
|
|
(b)
|
trebuie să fie dobândite de la inițiator sau de la un intermediar de către un vehicul investițional specializat în securitizare, într-un mod considerat de Eurosistem drept o «vânzare reală» opozabilă terților și care nu mai poate fi atacată de inițiator și de creditorii acestuia, inclusiv în caz de insolvabilitate a inițiatorului; și
|
|
(c)
|
trebuie să nu fie formate, integral sau parțial, efectiv sau potențial, din titluri legate de riscul de credit sau creanțe similare rezultate din transferul riscului de credit prin intermediul instrumentelor derivate de credit.”;
|
|
|
(c)
|
al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„În cadrul unei emisiuni structurate, pentru a fi eligibilă, o tranșă (sau subtranșă) nu poate fi subordonată altor tranșe din aceeași emisiune. Se consideră că o tranșă (sau subtranșă) nu este subordonată față de alte tranșe (sau subtranșe) din aceeași emisiune dacă, în conformitate cu prioritatea de plată aplicabilă după transmiterea unui aviz de executare conform prevederii din prospectul de emisiune, i se acordă acestei tranșe (sau subtranșe) prioritate față de orice alte tranșe (sau subtranșe) în ceea ce privește primirea plății (principal sau dobândă), iar în acest mod respectiva tranșă (sau subtranșă) este ultima dintre diferitele tranșe sau subtranșe ale unei emisiuni structurate care suportă pierderile.”
|
|
|
13.
|
În secțiunea 6.2.1, la titlul „Locul emiterii”, prima propoziție din nota de subsol 7 se înlocuiește cu următorul text:
„De la 1 ianuarie 2007, pentru a fi eligibile, titlurile de creanță internaționale la purtător emise prin intermediul depozitarilor centrali de valori mobiliare internaționali (DCVMI) Euroclear Bank (Belgia) și Clearstream Banking Luxemburg trebuie să fie emise sub forma certificatelor globale noi (New Global Notes – NGN) și să fie depuse la un depozitar obișnuit (Common Safekeeper – CSK), care poate fi un DCVMI sau, după caz, un DCVM care îndeplinește standardele minime stabilite de BCE.”
|
|
14.
|
Secțiunea 6.2.2, sub titlul „Creanțe private”, se modifică după cum urmează:
|
(a)
|
la primul paragraf al primei liniuțe din primul paragraf, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:
„Creanțele private nu pot acorda drepturi, asupra principalului și/sau a dobânzii, care se subordonează drepturilor deținătorilor altor creanțe private (sau altor tranșe sau subtranșe din cadrul aceluiași credit sindicalizat) sau ai titlurilor de creanță ale aceluiași emitent.”;
|
|
(b)
|
la al doilea paragraf al primei liniuțe din primul paragraf, după teza a doua se introduce următoarea teză:
„În plus, creanțele private cu rata dobânzii indexată în funcție de rata inflației sunt, de asemenea, eligibile.”;
|
|
(c)
|
la a cincea liniuță din primul paragraf, nota de subsol 20 se elimină.
|
|
|
15.
|
Secțiunea 6.2.3, la titlul „Reguli de utilizare a activelor eligibile”, se modifică după cum urmează:
|
(a)
|
la al treilea paragraf, punctele (i)-(iii) se înlocuiesc cu următorul text:
|
„(i)
|
contrapartea deține direct sau indirect, prin intermediul uneia sau al mai multor întreprinderi, 20 % sau mai mult din capitalul emitentului/debitorului/garantului; sau
|
|
(ii)
|
emitentul/debitorul/garantul deține direct sau indirect, prin intermediul uneia sau al mai multor întreprinderi, 20 % sau mai mult din capitalul contrapărții; sau
|
|
(iii)
|
un terț deține mai mult de 20 % din capitalul contrapărții și mai mult de 20 % din capitalul emitentului/debitorului/garantului, fie direct, fie indirect, prin intermediul uneia sau al mai multor întreprinderi.”;
|
|
|
(b)
|
al patrulea și al cincilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:
„Dispoziția de mai sus privind legăturile strânse nu se aplică: (a) legăturilor strânse dintre contraparte și autoritățile publice din țările SEE sau în cazul în care un titlu de creanță este garantat de o entitate din sectorul public care are dreptul să perceapă impozite; (b) obligațiunilor bancare garantate emise în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 22 alineatul (4) din Directiva OPCVM; sau (c) cazurilor în care titlurile de creanță sunt protejate de dispoziții juridice specifice de protecție comparabile cu instrumentele prevăzute la litera (b), cum este cazul titlurilor de creanță garantate cu creanțe ipotecare asupra persoanelor private (RMBD), netranzacționabile, care nu reprezintă titluri.
În plus, o contraparte nu poate prezenta ca garanție un titlu garantat cu active în cazul în care contrapartea (sau un terț cu care are legături strânse) asigură acoperirea riscului valutar pentru titlul garantat cu active prin efectuarea unei tranzacții de acest tip având drept contraparte emitentul sau furnizează lichiditate pentru 20 % sau mai mult din valoarea exigibilă a titlului garantat cu active.”;
|
|
(c)
|
tabelul 4 intitulat „Active eligibile pentru operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului” este actualizat după cum urmează:
|
—
|
nota de subsol 4 se elimină;
|
|
—
|
în coloana privind criteriile de eligibilitate, cuvintele „Legile aplicabile în cazul creanțelor private” se înlocuiesc cu „Legile aplicabile”;
|
|
—
|
la al zecelea rând din coloana privind activele tranzacționabile, „NA” (nu se aplică) se înlocuiește cu: „În cazul titlurilor garantate cu active, dobândirea activelor-suport trebuie să fie reglementată de legea unui stat membru al UE.”;
|
|
|
|
16.
|
Secțiunea 6.3.1 se modifică după cum urmează:
|
(a)
|
se introduce următorul text ca al patrulea paragraf:
„În ceea ce privește sursa ECAI, evaluarea trebuie să se întemeieze pe un rating public. Eurosistemul își rezervă dreptul de a solicita orice clarificare pe care o consideră necesară. În cazul titlurilor garantate cu active, ratingurile trebuie explicate într-un raport privind ratingul de credit, aflat la dispoziția publicului, fie acesta un raport detaliat anterior vânzării, fie un raport privind o nouă emisiune, incluzând, printre altele, o analiză completă a aspectelor juridice și de structură, o evaluare detaliată a pachetului de garanții, o analiză a participanților la tranzacții, precum și o analiză a oricăror altor caracteristici relevante pentru o tranzacție. În plus, agențiile ECAI trebuie să publice rapoarte periodice de supraveghere pentru titlurile garantate cu active cel puțin cu o frecvență trimestrială (3). Aceste rapoarte trebuie să cuprindă, cel puțin, o actualizare a datelor principale privind tranzacțiile (de exemplu, compunerea pachetului de garanții, participanții la tranzacție, structura capitalului), precum și a datelor privind performanța.
|
|
(b)
|
la al cincilea paragraf, nota de subsol 26 se înlocuiește cu următorul text:
„«Single A» înseamnă un rating pe termen lung egal cu cel puțin „A-” stabilit de Fitch sau Standard & Poor’s sau «A3» stabilit de Moody’s sau «AL» stabilit de DBRS.”;
|
|
(c)
|
al șaselea și al șaptelea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:
„Eurosistemul își rezervă dreptul de a stabili dacă o emisiune, un emitent, un debitor sau un garant îndeplinește cerințele privind standardele înalte de creditare, pe baza oricăror informații pe care le poate considera pertinente și, pe baza acestora, poate refuza active, poate limita utilizarea acestora sau poate aplica marje suplimentare dacă acest lucru este necesar în vederea asigurării unei protecții corespunzătoare a Eurosistemului împotriva riscurilor, potrivit articolului 18.1 din Statutul SEBC. Măsuri de acest tip pot fi, de asemenea, aplicate anumitor contrapărți, în special în cazul în care, între ratingul contrapartidei și ratingul activelor prezentate ca garanții pare să existe o corelație puternică. În cazul în care refuzul se bazează pe informații prudențiale, utilizarea oricărei informații de acest tip transmise fie de contrapărți, fie de supraveghetori, se face doar în măsura strict necesară pentru îndeplinirea sarcinilor Eurosistemului de conducere a politicii monetare.
Pot fi excluse din lista activelor eligibile activele emise sau garantate de entități ale căror fonduri fac obiectul înghețării și/sau de entități care fac obiectul altor măsuri de restricționare a utilizării fondurilor acestora, impuse de Comunitatea Europeană sau de un stat membru în temeiul articolului 60 alineatul (2) din tratat, sau de entități în cazul cărora Consiliul guvernatorilor BCE a luat o decizie prin care se suspendă sau se suprimă accesul acestora la operațiunile de piață monetară sau la facilitățile permanente ale Eurosistemului.”
|
|
|
17.
|
În secțiunea 6.3.4, la titlul „Sursa agențiilor internaționale de rating” primul paragraf a doua liniuță, prima teză se înlocuiește cu următorul text:
„Agențiile ECAI trebuie să respecte criteriile operaționale și să dispună de o sferă de acoperire corespunzătoare, astfel încât să asigure implementarea eficientă a ECAF.”
|
|
18.
|
Secțiunea 6.4.1 se modifică după cum urmează:
|
(a)
|
la al doilea paragraf, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:
„Măsurile de control al riscurilor sunt în mare parte armonizate în zona euro (4) și trebuie să asigure condiții unitare, transparente și nediscriminatorii pentru orice categorie de active eligibile din zona euro.
|
|
(b)
|
se adaugă următorul paragraf:
„Eurosistemul își rezervă dreptul de a aplica măsuri suplimentare de control al riscurilor dacă este necesar pentru asigurarea unei protecții corespunzătoare a Eurosistemului împotriva riscurilor în conformitate cu articolul 18.1 din Statutul SEBC. Asemenea măsuri de control al riscurilor, care trebuie aplicate de o manieră unitară, transparentă și nediscriminatorie, pot să fie, de asemenea, aplicate la nivelul fiecărei contrapărți dacă se impune pentru asigurarea unei astfel de protecții.”;
|
|
(c)
|
caseta 7 intitulată „Măsuri de control al riscurilor” se înlocuiește cu următorul text:
„CASETA 7
Măsuri de control al riscurilor
Eurosistemul aplică următoarele măsuri de control al riscurilor:
|
—
|
Marje de ajustare a valorii
La evaluarea activelor-suport, Eurosistemul aplică «marje de ajustare a valorii». Acest lucru presupune că valoarea activului-suport se calculează ca valoare de piață a activului din care se scade un anumit procent (marjă).
|
|
—
|
Marje de variație (evaluare la prețul pieței)
Eurosistemul impune menținerea în timp a valorii de piață ajustate a activelor-suport folosite în tranzacțiile reversibile ce au ca scop furnizarea de lichiditate. Acest lucru înseamnă că, în cazul în care valoarea activelor-suport, măsurată cu regularitate, scade sub un anumit nivel, BCN va solicita contrapărții să furnizeze active suplimentare sau lichiditate (adică va face un apel în marjă). În mod asemănător, în cazul în care valoarea activelor-suport, în urma reevaluării acestora, depășește un anumit nivel, contrapartea își poate recupera activele sau lichiditatea în exces. (Calculele relevante pentru efectuarea apelurilor în marjă sunt cuprinse în caseta 8.)
|
Următoarele măsuri de control al riscurilor pot fi, de asemenea, aplicate de Eurosistem în orice moment în cazul în care este necesar pentru asigurarea unei protecții corespunzătoare a Eurosistemului împotriva riscurilor, în sensul articolului 18.1 din Statutul SEBC:
|
—
|
Marjele inițiale
În tranzacțiile reversibile care au ca scop furnizarea de lichiditate, Eurosistemul poate aplica marje inițiale. Acest lucru ar presupune că contrapărțile ar trebui să furnizeze active-suport având o valoare cel puțin egală cu lichiditatea furnizată de Eurosistem, la care se adaugă valoarea marjei inițiale.
|
|
—
|
Limite în privința emitenților/debitorilor sau a garanților
Eurosistemul poate aplica limite în privința expunerii la risc față de emitenți/debitori sau garanți. Asemenea limite pot fi, de asemenea, aplicate anumitor contrapărți, în special în cazul în care calitatea creditului contrapărții pare să fie puternic corelată cu calitatea creditului garanției oferite de contraparte.
|
|
—
|
Garanții suplimentare
În vederea acceptării anumitor active, Eurosistemul poate solicita garanții suplimentare de la entitățile solvabile din punct de vedere financiar.
|
|
—
|
Excluderea
Eurosistemul poate exclude utilizarea anumitor active în cadrul operațiunilor sale de politică monetară. Această excludere poate fi aplicată, de asemenea, anumitor contrapărți, în special în cazul în care calitatea creditului contrapărții pare să fie puternic corelată cu calitatea creditului garanției oferite de contraparte.
|
Activele emise sau garantate de entități ale căror fonduri fac obiectul înghețării și/sau de entități care fac obiectul altor măsuri de restricționare a utilizării fondurilor acestora, impuse de Comunitatea Europeană sau de un stat membru în temeiul articolului 60 alineatul (2) din tratat, sau de entități în cazul cărora Consiliul guvernatorilor BCE a luat o decizie prin care se suspendă sau se suprimă accesul acestora la operațiunile de piață monetară sau la facilitățile permanente ale Eurosistemului.”;
|
|
|
19.
|
Secțiunea 6.4.2 se modifică după cum urmează:
|
(a)
|
la primul paragraf prima liniuță, prima teză se înlocuiește cu următorul text:
„Activele tranzacționabile eligibile se încadrează în una dintre cele cinci categorii de lichiditate, în funcție de clasificarea emitentului și de tipul activului.”;
|
|
(b)
|
la primul paragraf a doua liniuță, teza a treia se înlocuiește cu următorul text:
„Marjele aplicate titlurilor de creanță incluse în una dintre categoriile de la I la IV diferă în funcție de scadența reziduală și de structura cuponului titlurilor de creanță descrise în tabelul 7 pentru titlurile de creanță tranzacționabile eligibile cu cupon fix și pentru cele cu cupon zero (5).
|
|
(c)
|
la primul paragraf, se introduc a treia și a patra liniuță cu următorul text:
|
„—
|
Titlurile de creanță individuale incluse în categoria V fac obiectul aplicării unei marje unice de 12 % indiferent de scadență sau de structura cuponului.
|
|
—
|
Titlurile de creanță individuale incluse în categoria V care sunt evaluate teoretic conform secțiunii 6.5 fac obiectul aplicării unei marje suplimentare de ajustare a valorii. Această marjă se aplică direct la nivelul evaluării teoretice a titlului de creanță individual sub forma unei reduceri din evaluare de 5 %.”;
|
|
|
(d)
|
tabelul 6 se înlocuiește cu următorul:
„TABELUL 6
Categorii de lichiditate pentru activele tranzacționabile (6)
|
Categoria I
|
Categoria II
|
Categoria III
|
Categoria IV
|
Categoria V
|
|
Titluri de creanță ale administrației centrale
|
Titluri de creanță ale administrației locale și regionale
|
Obligațiuni bancare garantate tradiționale
|
Titluri de creanță emise de instituții de credit (negarantate)
|
Titluri garantate cu active
|
|
Titluri de creanță emise de băncile centrale (7)
|
Obligațiuni bancare garantate de tip Jumbo
(8)
Titluri de creanță emise de agenții (9)
Titluri de creanță emise de instituții supranaționale
|
Titluri de creanță emise de societăți comerciale și de alți emitenți (9)
|
|
|
|
|
(e)
|
a treia, a patra și a cincea liniuță se înlocuiesc cu următorul text:
|
„—
|
Marjele de ajustare a valorii aplicate tuturor titlurilor de creanță tranzacționabile cu rată invers-variabilă incluse în categoriile I-IV sunt aceleași și sunt descrise în tabelul 8.
|
|
—
|
Marja aplicată titlurilor de creanță tranzacționabile incluse în categoriile I-IV cu cupoane cu rată variabilă (10) este aceeași cu cea aplicată instrumentelor cu cupon fix din tranșa de scadență de la zero la un an din categoria de lichiditate în care este încadrat instrumentul respectiv.
|
|
—
|
Măsurile de control al riscurilor aplicate unui titlu de creanță tranzacționabil inclus în categoriile I-IV având mai mult de un tip de plată a cuponului depind numai de plățile cuponului ce urmează a fi efectuate pe parcursul duratei de viață reziduale a titlului. Marja de ajustare a valorii aplicată unui asemenea titlu este stabilită la un nivel egal cu cea mai mare marjă aplicabilă titlurilor de creanță cu aceeași scadență reziduală și sunt luate în considerare plățile cuponului, indiferent de tipul acestora, efectuate pe parcursul duratei reziduale de viață a titlului.
|
|
|
(f)
|
tabelul 7 se înlocuiește cu următorul:
„TABELUL 7
Nivelul marjelor de ajustare a valorii aplicate activelor tranzacționabile eligibile
|
(procente)
|
|
|
Categorii de lichiditate
|
|
Scadență reziduală
|
Categoria I
|
Categoria II
|
Categoria III
|
Categoria IV
|
Categoria V
|
|
(ani)
|
Cupon fix
|
Cupon zero
|
Cupon fix
|
Cupon zero
|
Cupon fix
|
Cupon zero
|
Cupon fix
|
Cupon zero
|
|
|
0-1
|
0,5
|
0,5
|
1
|
1
|
1,5
|
1,5
|
6,5
|
6,5
|
12 (11)
|
|
1-3
|
1,5
|
1,5
|
2,5
|
2,5
|
3
|
3
|
8
|
8
|
|
3-5
|
2,5
|
3
|
3,5
|
4
|
4,5
|
5
|
9,5
|
10
|
|
5-7
|
3
|
3,5
|
4,5
|
5
|
5,5
|
6
|
10,5
|
11
|
|
7-10
|
4
|
4,5
|
5,5
|
6,5
|
6,5
|
8
|
11,5
|
13
|
|
> 10
|
5,5
|
8,5
|
7,5
|
12
|
9
|
15
|
14
|
20
|
|
|
(g)
|
titlul tabelului 8 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
|
20.
|
În secțiunea 6.4.3, la titlul „Creanțe private”, la finalul primei liniuțe se introduce nota de subsol următoare:
|
„(*)
|
Nivelurile marjelor de ajustare a valorii aplicate creanțelor private cu plăți ale dobânzii la rată fixă se aplică, de asemenea, creanțelor private ale căror plăți de dobânzi sunt indexate cu rata inflației.”
|
|
|
21.
|
Se introduce următoarea secțiune 6.7:
„6.7. Acceptarea garanțiilor exprimate în alte monede decât euro în cazul unor evenimente neprevăzute
În anumite situații, Consiliul guvernatorilor poate lua hotărârea de a accepta drept garanții eligibile anumite titluri de creanță emise de una sau mai multe administrații centrale ale țărilor din G10 din afara zonei euro în monedele țărilor respective. În momentul luării acestei decizii, criteriile aplicabile se clarifică, iar procedurile care trebuie urmate pentru selectarea și mobilizarea garanțiilor externe, inclusiv sursele și principiile de evaluare, măsurile de control al riscului și procedurile de decontare trebuie să fie, de asemenea, comunicate contrapărților.
Sub rezerva prevederilor din secțiunea 6.2.1, astfel de active pot fi depozitate/înregistrate (emise), deținute și decontate în afara SEE și, după cum s-a menționat anterior, pot fi exprimate în alte monede decât euro. Astfel de active folosite de o contraparte trebuie să fie în proprietatea contrapărții.
Contrapărțile, care sunt sucursale ale instituțiilor de credit situate în afara SEE sau în afara Elveției, nu pot utiliza astfel de active drept garanție.”
|
|
22.
|
Secțiunea 7.2 se modifică după cum urmează:
|
(a)
|
al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Instituțiile sunt exonerate în mod automat de obligația de constituire a rezervelor minime de la începutul perioadei de aplicare în cursul căreia le-a fost retrasă autorizația sau au renunțat la autorizație sau în care o autoritate judiciară sau orice altă autoritate competentă dintr-un stat membru participant a luat o decizie prin care supune instituția procedurii de lichidare. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2531/98 și cu Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9), BCE poate, de asemenea, să exonereze anumite instituții de obligațiile care le revin în cadrul regimului rezervelor minime obligatorii al Eurosistemului, în mod nediscriminatoriu, în cazul în care acestea sunt supuse măsurilor de reorganizare sau deciziei de înghețare a fondurilor și/sau altor măsuri impuse de Comunitatea Europeană sau de un alt stat membru în conformitate cu articolul 60 alineatul (2) din tratat, care restricționează utilizarea fondurilor proprii ale acestora, sau în privința cărora Consiliul guvernatorilor BCE a luat o decizie prin care le este suspendat sau suprimat accesul la operațiunile de piață monetară sau la facilitățile permanente oferite de Eurosistem sau în cazul în care obiectivele regimului rezervelor minime obligatorii al Eurosistemului nu ar fi îndeplinite prin impunerea acestor obligații asupra instituțiilor respective. În cazul în care decizia Consiliului guvernatorilor privind exonerarea are în vedere obiectivele regimului rezervelor minime obligatorii al Eurosistemului, BCE ia în considerare unul sau mai multe dintre următoarele criterii:
|
—
|
instituția este autorizată să îndeplinească numai funcții specifice;
|
|
—
|
instituției i se interzice să îndeplinească funcții bancare în mod activ, în concurență cu alte instituții de credit; și/sau
|
|
—
|
instituția are obligația legală de a afecta toate depozitele sale unor programe legate de asistența regională și/sau internațională pentru dezvoltare.”
|
|
|
(b)
|
la al treilea paragraf, teza a doua se înlocuiește cu următorul text:
„De asemenea, BCE publică o listă a instituțiilor exonerate de obligațiile care le revin în cadrul regimului rezervelor minime din alte motive decât acelea de a fi supuse unor măsuri de reorganizare sau de înghețare a fondurilor și/sau altor măsuri impuse de Comunitatea Europeană sau de un alt stat membru în conformitate cu articolul 60 alineatul (2) din tratat, care restricționează utilizarea fondurilor proprii ale acestora, sau în privința cărora Consiliul guvernatorilor BCE a emis o decizie prin care le este suspendat sau suprimat accesul la operațiunile de piață monetară sau la facilitățile permanente oferite de Eurosistem (12).
|
|
|
23.
|
Secțiunea 7.3 se modifică după cum urmează:
|
(a)
|
la titlul „Baza de calcul a rezervelor și ratele rezervelor minime obligatorii”, la al patrulea paragraf, prima teză se înlocuiește cu următorul text:
„Datoriile față de alte instituții incluse pe lista instituțiilor supuse regimului rezervelor minime obligatorii al Eurosistemului și datoriile față de BCE și de BCN participante nu se includ în baza de calcul a rezervelor.”;
|
|
(b)
|
la titlul „Baza de calcul a rezervelor și ratele rezervelor minime obligatorii”, la al cincilea paragraf, tezele a treia și a patra se înlocuiesc cu următorul text:
„Această rată a rezervelor minime obligatorii este precizată în Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9). BCE stabilește o rată zero a rezervelor pentru următoarele categorii de pasive: «depozite la termen cu o scadență de peste doi ani», «depozite rambursabile cu un preaviz de peste doi ani», «contracte de report» și «titluri de creanță emise cu o scadență de peste doi ani» (a se vedea caseta 9).”;
|
|
(c)
|
caseta 9 denumită „Baza de calcul a rezervelor și ratele rezervelor minime obligatorii” se înlocuiește cu următoarea casetă:
„CASETA 9
Baza de calcul a ratelor rezervelor minime obligatorii
A. Pasive incluse în baza de calcul a rezervelor minime obligatorii și la care se aplică rata pozitivă a rezervelor minime obligatorii
Depozite (13)
|
—
|
Depozite la termen cu o scadență de până la și inclusiv doi ani
|
|
—
|
Depozite rambursabile cu un preaviz de până la și inclusiv doi ani
|
Titluri de creanță emise
|
—
|
Titluri de creanță emise cu o scadență inițială de până la și inclusiv doi ani
|
B. Pasive incluse în baza de calcul a rezervelor minime obligatorii și la care se aplică o rată a rezervelor minime obligatorii egală cu zero
Depozite (13)
|
—
|
Depozite la termen cu o scadență de peste doi ani
|
|
—
|
Depozite rambursabile cu un preaviz de peste doi ani
|
Titluri de creanță emise
|
—
|
Titluri de creanță emise cu o scadență inițială de peste doi ani
|
C. Pasive excluse din baza de calcul a rezervelor
|
—
|
Angajamente față de alte instituții supuse regimului rezervelor minime obligatorii al Eurosistemului
|
|
—
|
Angajamente față de BCE și băncile centrale naționale
|
|
|
|
24.
|
Apendicele 1 la anexa I se modifică după cum urmează:
|
(a)
|
în exemplul 6, primul rând din tabelul I se înlocuiește cu următorul:
|
„Activ A
|
Obligațiune bancară garantată de tip Jumbo
|
30.08.2008
|
Rată fixă
|
6 luni
|
4 ani
|
3,50 %”
|
|
|
(b)
|
în exemplul 6, la titlul „Sistem de garantare de tip earmarking”, primul paragraf punctul 1, tezele a doua și a treia se înlocuiesc cu următorul text:
„Activul A este o obligațiune bancară garantată de tip Jumbo, cu cupon fix și cu scadența la 30 august 2008. Astfel, aceasta are o scadență reziduală de patru ani și, prin urmare, este necesară o marjă de ajustare a valorii de 3,5 %.”
|
|
|
25.
|
Apendicele 2 la anexa I se modifică după cum urmează:
|
(a)
|
se introduce următoarea definiție pentru „titluri garantate cu active”:
„Titluri garantate cu active (TGA) [Asset-backed securities (ABS)]: titluri de creanță garantate printr-un pachet de active financiare protejate (fixe sau reînnoibile) care sunt convertite în lichidități pe o perioadă determinată. În plus, pot exista drepturi sau alte active care asigură serviciul sau distribuirea oportună a veniturilor către deținătorii titlurilor. În general, titlurile garantate cu active sunt emise de un vehicul de investiții înființat în acest scop, care a achiziționat activele financiare puse în comun de la inițiator/vânzător. În această privință, plățile aferente titlurilor garantate cu active depind în principal de fluxurile monetare generate de pachetul de active și de alte drepturi destinate asigurării unui flux neîntrerupt al plăților, precum facilitățile de lichiditate, garanțiile sau alte caracteristici cunoscute, de regulă, sub denumirea de măsuri de diminuare a riscurilor asociate.”;
|
|
(b)
|
definiția pentru „modelul băncilor centrale corespondente” se înlocuiește cu următorul text:
„Modelul băncilor centrale corespondente (MBCC): [Correspondent central banking model (CCBM)]: mecanism stabilit de Eurosistem cu scopul de permite contrapărților să utilizeze active-suport în operațiuni transfrontaliere. În cadrul MBCC, BCN acționează în calitate de custode una față de cealaltă. Aceasta înseamnă că fiecare BCN are un cont de valori mobiliare în cadrul gestiunii proprii a valorilor mobiliare, pentru fiecare dintre celelalte BCN și pentru BCE. MBCC este disponibil și contrapărților din unele BCN neparticipante la Eurosistem.”;
|
|
(c)
|
se introduce următoarea definiție pentru „tranzacție de acoperire a riscului valutar”:
„Tranzacție de acoperire a riscului valutar [Currency hedge transaction]: acord încheiat între emitent și contrapartea acoperită la riscul valutar, conform căruia se reduce o parte din riscul valutar asociat primirii de fluxuri monetare în altă monedă decât euro, prin conversia fluxurilor monetare în plăți în euro care sunt executate de contrapartea acoperită la riscul valutar, inclusiv garanțiile pe care aceasta le acordă în vederea efectuării plăților.”;
|
|
(d)
|
definiția pentru „închiderea zilei” se înlocuiește cu următorul text:
„Închiderea zilei (End-of-day): momentul dintr-o zi lucrătoare, după închiderea TARGET2, în care plățile procesate în TARGET2 se finalizează pentru ziua respectivă.”;
|
|
(e)
|
definiția pentru „licitație rapidă” se înlocuiește cu următorul text:
„Licitație rapidă (Quick tender): procedură de licitație utilizată de Eurosistem pentru operațiuni de ajustare atunci când se consideră necesar un impact rapid asupra situației lichidității de pe piață. Licitațiile rapide se execută în mod obișnuit într-un interval de 90 de minute și sunt destinate în mod obișnuit unui număr limitat de contrapărți.”;
|
|
(f)
|
definiția pentru „sistem RTGS (de decontare pe bază brută în timp real)” se înlocuiește cu următorul text:
„Sistem RTGS (de decontare pe bază brută în timp real) [RTGS (real-time gross settlement) system]: sistem de decontare în care procesarea și decontarea au loc ordin cu ordin, fără compensare (netting), în mod continuu, în timp real. A se vedea și TARGET2.”;
|
|
(g)
|
definiția pentru „TARGET” se înlocuiește cu următorul text:
„TARGET (TARGET): predecesorul sistemului TARGET2, cu o structură descentralizată, care făcea legătura între sistemele RTGS naționale și mecanismul de plăți al BCE. Sistemul TARGET a fost înlocuit cu sistemul TARGET2, conform calendarului privind migrarea, prevăzut la articolul 13 din Orientarea BCE/2007/2.”;
|
|
(h)
|
se introduce următoarea definiție pentru „reducerea valorii”:
„Reducerea valorii (Valuation markdown): măsură de control al riscurilor aplicată activelor-suport folosite în tranzacțiile reversibile, care presupune că banca centrală reduce valoarea de piață teoretică a activelor cu un anumit procent înainte de a aplica marja de ajustare a valorii
(14).
|
|
|
26.
|
Tabelul din apendicele 5 se înlocuiește cu următorul tabel:
„SITE-URILE EUROSISTEMULUI
|
Banca centrală
|
Site-uri
|
|
Banca Centrală Europeană
|
www.ecb.europa.eu
|
|
Nationale Bank van België/Banque Nationale de Belgique
|
www.nbb.be sau www.bnb.be
|
|
Deutsche Bundesbank
|
www.bundesbank.de
|
|
Central Bank and Financial Services Authority of Ireland
|
www.centralbank.ie
|
|
Bank of Greece
|
www.bankofgreece.gr
|
|
Banco de Espańa
|
www.bde.es
|
|
Banque de France
|
www.banque-france.fr
|
|
Banca d’Italia
|
www.bancaditalia.it
|
|
Central Bank of Cyprus
|
www.centralbank.gov.cy
|
|
Banque centrale du Luxemburg
|
www.bcl.lu
|
|
Bank Ċentrali ta’ Malta/Central Bank of Malta
|
www.centralbankmalta.org
|
|
De Nederlandsche Bank
|
www.dnb.nl
|
|
Oesterreichische Nationalbank
|
www.oenb.at
|
|
Banco de Portugal
|
www.bportugal.pt
|
|
Banka Slovenije
|
www.bsi.si
|
|
Suomen Pankki
|
www.bof.fi”
|
|
(1) Începând cu 19 noiembrie 2007, infrastructura tehnică descentralizată a TARGET a fost înlocuită cu platforma comună unică a TARGET2, prin intermediul căreia toate ordinele de plată sunt inițiate și procesate și prin care sunt primite plăți prin aceleași metode tehnice. Migrarea la TARGET2 a fost organizată pe trei grupe de țări, permițând utilizatorilor TARGET să migreze la TARGET2 în mai multe etape și la date prestabilite diferite. Structura grupelor de țări a fost următoarea: Grupa 1 (19 noiembrie 2007): Austria, Cipru, Germania, Luxemburg, Malta și Slovenia; grupa 2 (18 februarie 2008): Belgia, Finlanda, Franța, Irlanda, Țările de Jos, Portugalia și Spania; și grupa 3 (19 mai 2008): Grecia, Italia și BCE. O a patra dată de migrare (15 septembrie 2008) a fost păstrată ca o măsură de urgență de rezervă. Anumite BCN neparticipante sunt, de asemenea, conectate la TARGET2 în temeiul unui acord distinct: Letonia și Lituania (în grupa 1), precum și Danemarca, Estonia și Polonia (în grupa 3).
(2) În plus, accesul la facilitatea de creditare marginală se acordă numai atunci când cerințele legate de infrastructura sistemului de plăți în RTGS au fost îndeplinite.”;
(3) În privința activelor-suport ale titlurilor garantate cu active, pentru care se plătește principal sau dobândă cu o frecvență semestrială sau anuală, rapoartele de supraveghere pot avea, de asemenea, o frecvență semestrială, respectiv anuală.”;
(4) cauza diferențelor de ordin operațional dintre statele membre, pot apărea diferențe între măsurile de control al riscurilor. De exemplu, în ceea ce privește procedurile de livrare de către contrapărți a activelor-suport către BCN (sub forma unui pachet de garanții obiect al garanțiilor reale mobiliare ale BCN sau a unor contracte de report bazate pe active individuale specificate pentru fiecare tranzacție) pot interveni diferențe minore cu privire la momentul evaluării și la alte aspecte operaționale ale cadrului de control al riscurilor. De asemenea, în cazul activelor netranzacționabile, precizia tehnicilor de evaluare poate fi diferită, ceea ce se reflectă în nivelul total al marjelor (a se vedea secțiunea 6.4.3).”;
(5) Nivelurile marjei de ajustare a valorii aplicate titlurilor de creanță cu cupon fix se aplică și titlurilor de creanță al căror cupon este corelat cu modificarea ratingului emitentului însuși sau cu obligațiunile indexate în funcție de rata inflației.”;
(6) În general, clasificarea în funcție de emitent determină categoria de lichiditate. Cu toate acestea, toate titlurile garantate cu active sunt incluse în categoria V, indiferent de categoria emitentului, iar obligațiunile bancare garantate de tip Jumbo sunt incluse în categoria II, în timp ce obligațiunile bancare tradiționale și alte titluri de creanță emise de instituții de credit sunt incluse în categoriile III și IV.”
(7) Certificatele de creanță emise de BCE și titlurile de creanță emise de BCN anterior adoptării euro în respectivele state membre sunt incluse în categoria I de lichiditate.
(8) În categoria obligațiunilor bancare garantate de tip Jumbo sunt incluse numai titlurile care au un volum la emisiune mai mare de 1 miliard €, pentru care cel puțin trei formatori de piață asigură cotații de vânzare și cumpărare.
(9) În categoria II de lichiditate sunt incluse numai activele tranzacționabile emise de emitenți care au fost clasificați de BCE ca agenții. Activele tranzacționabile emise de alte agenții sunt incluse în categoria III de lichiditate.
(10) Plata unui cupon reprezintă o plată cu rată variabilă în cazul în care cuponul este indexat cu o rată a dobânzii de referință și în cazul în care intervalul de revizuire corespunzător acestui cupon nu este mai mare de un an. Plățile cuponului al căror interval de revizuire este mai mare de un an au același regim cu plățile cu rată fixă, scadența respectivă pentru marjă fiind scadența reziduală a titlului de creanță.”;
(11) Titlurile de creanță individuale incluse la categoria V care sunt evaluate teoretic conform secțiunii 6.5 fac obiectul aplicării unei marje suplimentare de ajustare a valorii. Această marjă se aplică direct la nivelul evaluării teoretice a titlului de creanță individual sub forma unei reduceri din evaluare de 5 %.”
(12) Listele sunt puse la dispoziția publicului pe site-ul BCE (www.ecb.europa.eu).”;
(13) Raportarea pasivelor sub formă de depozite la valoarea nominală este explicit prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 2181/2004 al Băncii Centrale Europene din 16 decembrie 2004 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2423/2001 (BCE/2001/13) privind bilanțul consolidat al sectorului instituțiilor financiare monetare și a Regulamentului (CE) nr. 63/2002 (BCE/2001/18) privind statisticile referitoare la ratele dobânzilor practicate de instituțiile financiare monetare pentru depozitele constituite de gospodării și societăți nefinanciare și creditele acordate acestora (BCE/2004/21) (JO L 371, 18.12.2004, p. 42). Valoarea nominală este suma principalului pe care debitorul este obligat prin contract să o ramburseze unui creditor. Acest amendament a devenit necesar deoarece Directiva 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare (JO L 372, 31.12.1986, p. 1) a fost modificată astfel încât anumite instrumente financiare să poată fi evaluate la valoarea justă.”
(14) De exemplu, pentru titluri garantate cu active din categoria V de lichiditate care sunt evaluate prin utilizarea unui preț teoretic, se practică reducerea cu 5 % a prețului teoretic înainte de aplicarea unei marje de ajustare a valorii de 12 %. Aceasta reprezintă echivalentul unei marje totale de 16,4 %.”
ANEXA II
Anexa II la Orientarea BCE/2000/7 se modifică după cum urmează:
|
1.
|
În secțiunea I, la punctul 6 primul paragraf, litera (f) se înlocuiește cu următorul text:
|
„(f)
|
autorizația contrapărții de a-și desfășura activitatea fie în temeiul Directivei 2006/48/CE, fie în temeiul Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (1), astfel cum au fost puse în aplicare în statul membru în cauză din Eurosistem, se suspendă sau se revocă; sau
|
|
|
2.
|
În secțiunea I, la punctul 6 primul paragraf, litera (h) se înlocuiește cu următorul text:
|
„(h)
|
luarea împotriva contrapărții a unor măsuri precum sunt cele menționate la articolele 30, 31, 33 și 34 din Directiva 2006/48/CE; sau”.
|
|
|
3.
|
În secțiunea I, la punctul 6 primul paragraf, se introduc următoarele litere (p)-(t):
|
„(p)
|
contrapartea este supusă înghețării fondurilor și/sau altor măsuri impuse de Comunitate care restricționează capacitatea contrapărții de utilizare a fondurilor proprii; sau
|
|
(q)
|
contrapartea este supusă înghețării fondurilor și/sau altor măsuri impuse de un stat membru în temeiul articolului 60 alineatul (2) din tratat care restricționează capacitatea contrapărții de utilizare a fondurilor proprii; sau
|
|
(r)
|
toate sau o parte importantă a activelor contrapărții fac obiectul unui ordin de blocare, popririi/sechestrului, confiscării sau oricăror altor proceduri care au ca scop apărarea interesului public sau a drepturilor creditorilor contrapărții; sau
|
|
(s)
|
toate sau o parte importantă a activelor contrapărții sunt cesionate unei alte entități; sau
|
|
(t)
|
orice alt eveniment iminent sau existent, a cărui producere poate amenința îndeplinirea de către contraparte a obligațiilor sale în temeiul acordului pe care l-a încheiat în scopul efectuării de operațiuni de politică monetară sau al altor norme aplicabile legăturii dintre contraparte și oricare dintre băncile centrale din Eurosistem.”.
|
|
|
4.
|
În secțiunea I, la punctul 6, paragraful al doilea se înlocuiește cu următorul:
„Situațiile (a) și (p) trebuie să producă efecte de plin drept; situațiile (b), (c) și (q) pot produce efecte de plin drept; situațiile (d)-(o) și (r)-(t) nu pot produce efecte de plin drept și trebuie să facă obiectul unei decizii discreționare (care presupune prezentarea unei notificări privind neexecutarea obligațiilor). Această notificare privind neexecutarea obligațiilor poate oferi un termen de grație de cel mult trei zile lucrătoare pentru rectificarea situației în cauză. Pentru situațiile de neexecutare a obligațiilor care fac obiectul unei decizii discreționare, dispozițiile referitoare la exercitarea puterii discreționare ar trebui să menționeze clar efectul exercitării acestei puteri.”
|
|
5.
|
În secțiunea I, punctul 7 se înlocuiește cu următorul text:
|
„7.
|
Clauzele contractuale sau normele administrative pertinente aplicate de BCN ar trebui să garanteze, în caz de neexecutare a obligațiilor, dreptul BCN de a adopta următoarele măsuri reparatorii: suspendarea sau suprimarea accesului contrapărții la operațiunile de piață monetară; suspendarea sau suprimarea accesului contrapărții la facilitățile permanente ale Eurosistemului; rezilierea tuturor acordurilor și tranzacțiilor în curs de desfășurare; sau solicitarea recuperării anticipate a creanțelor care nu au ajuns încă la scadență sau care sunt condiționate. În plus, BCN poate avea dreptul să adopte următoarele măsuri reparatorii: să folosească depozitele contrapărții la BCN pentru a compensa creanțele acestei contrapărți; să suspende executarea obligațiilor față de contraparte până la satisfacerea pretențiilor față de contraparte; să solicite daune-interese; sau să solicite despăgubiri pentru pierderile suferite din cauza neexecutării obligațiilor de către contraparte. În plus, clauzele contractuale sau normele administrative pertinente aplicate de BCN trebuie să asigure că, în caz de neexecutare a obligațiilor, BCN are capacitatea din punct de vedere juridic să execute fără întârziere toate activele oferite în garanție, astfel încât BCN să aibă dreptul să recupereze valoarea creditului acordat, în cazul în care contrapartea nu reglează cu rapiditate soldul negativ. Pentru a asigura punerea în aplicare uniformă a măsurilor impuse, Consiliul guvernatorilor BCE poate decide în privința măsurilor reparatorii, inclusiv de suspendare sau de suprimare a accesului la operațiunile de piață monetară sau la facilitățile permanente ale Eurosistemului.”
|
|
|
6.
|
În secțiunea II, la titlul „Caracteristici comune tuturor operațiunilor de cesiune temporară”, la punctul 15 se elimină nota de subsol 2.
|
(1) JO L 145, 30.4.2004, p. 1.”
care nu mai este în vigoare, Data încetării: 31/12/2011; abrogat prin 32011O0014