EUR-Lex Acces la dreptul Uniunii Europene

Înapoi la prima pagină EUR-Lex

Acest document este un extras de pe site-ul EUR-Lex

Document 32016D0040

Decizia (UE) 2017/933 a Băncii Centrale Europene din 16 noiembrie 2016 privind cadrul general de delegare a competențelor decizionale pentru instrumentele juridice referitoare la atribuțiile de supraveghere (BCE/2016/40)

JO L 141, 1.6.2017, p. 14-17 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Statutul juridic al documentului care este în vigoare

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2017/933/oj

1.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/14


DECIZIA (UE) 2017/933 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 16 noiembrie 2016

privind cadrul general de delegare a competențelor decizionale pentru instrumentele juridice referitoare la atribuțiile de supraveghere (BCE/2016/40)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 12.3,

întrucât:

(1)

Conferirea unor atribuții de supraveghere Băncii Centrale Europene (BCE) prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (1) reprezintă o provocare pentru eficacitatea și eficiența procesului decizional al BCE, dat fiind numărul ridicat de decizii necesare în legătură cu atribuțiile de supraveghere bancară ale BCE.

(2)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, toate instituțiile Uniunii trebuie să acționeze în limitele atribuțiilor care le sunt conferite prin tratate, în conformitate cu procedurile, condițiile și scopurile prevăzute de acestea. Articolul 9.3 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”) prevede că BCE are două organe de decizie, respectiv Consiliul guvernatorilor și Comitetul executiv.

(3)

Articolul 11.6 din Statutul SEBC stabilește responsabilitatea Comitetului executiv pentru administrarea curentă a BCE. În această privință, articolele 10.1 și 10.2 din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Regulamentul de procedură”), astfel cum a fost adoptat prin Decizia BCE/2004/2 (2), stabilesc că toate unitățile operative din cadrul BCE sunt plasate sub conducerea Comitetului executiv. În conformitate cu articolul 13m.1 din Regulamentul de procedură, competența Comitetului executiv în ceea ce privește structura internă și personalul BCE include atribuțiile de supraveghere.

(4)

În conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, atribuțiile conferite BCE trebuie îndeplinite separat de atribuțiile sale legate de politica monetară și de orice alte atribuții și fără să aducă atingere acestora. De asemenea, articolul 25 prevede că personalul implicat în îndeplinirea acestor atribuții trebuie să fie separat din punct de vedere organizațional și să facă obiectul unei raportări ierarhice separate față de personalul implicat în îndeplinirea altor atribuții conferite BCE. Această separare organizațională, prin care personalul implicat în îndeplinirea atribuțiilor conferite BCE prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 raportează președintelui Consiliului de supraveghere, a fost pusă în aplicare în conformitate cu Decizia BCE/2014/39 (3).

(5)

Comitetul executiv nu are competențe decizionale cu privire la deciziile în materie de supraveghere. Articolul 26 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 a instituit Consiliul de supraveghere ca un organism intern care realizează planificarea și executarea atribuțiilor conferite BCE prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013. În conformitate cu articolul 26 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, Consiliul de supraveghere efectuează lucrări pregătitoare cu privire la atribuțiile de supraveghere conferite BCE și propune spre adoptare Consiliului guvernatorilor proiecte complete de decizii, care sunt adoptate dacă acesta din urmă nu obiectează cu privire la acestea. Consiliul de supraveghere nu este un organ de decizie al BCE în conformitate cu articolul 129 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul 9.3 din Statutul SEBC.

(6)

Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că poate fi necesară o procedură de delegare a deciziilor, ținând seama de numărul considerabil de decizii pe care o instituție poate fi obligată să le adopte, pentru a permite instituției să-și îndeplinească atribuțiile. CJUE a recunoscut că asigurarea posibilității de funcționare a unui organ de decizie reprezintă un principiu inerent în toate sistemele instituționale (4). Prin urmare, competențele conferite unei instituții includ dreptul de a delega, în conformitate cu dispozițiile TFUE, o anumită parte a acestor competențe, sub rezerva condițiilor specificate de către instituție. Prin urmare, o instituție a Uniunii poate stabili măsuri de natură organizațională, delegând competențe propriilor organe de decizie interne, în măsura în care aceste măsuri sunt justificate și respectă principiul proporționalității.

(7)

Este necesară o decizie-cadru generală privind delegarea ca parte a organizării interne a BCE și a organelor de decizie ale acestora. Instrumentele juridice a căror adoptare poate fi delegată includ deciziile în materie de supraveghere, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 26 din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 al Băncii Centrale Europene (BCE/2014/17) (5), sau instrucțiunile referitoare la atribuțiile de supraveghere, menționate la articolul 17a.3 din Regulamentul de procedură. Prezenta decizie-cadru generală ar trebui să urmărească clarificarea procedurii care trebuie urmată pentru adoptarea deciziilor specifice în materie de supraveghere și ar trebui să stabilească limitele responsabilităților Comitetului executiv și ale oricărui șef de unitate operativă din cadrul BCE către care sunt delegate competențe decizionale. Prezenta decizie-cadru generală nu ar trebui să afecteze exercitarea de către BCE a atribuțiilor sale de supraveghere sau să aducă atingere competenței Consiliului de supraveghere de a propune proiecte complete de decizii Consiliului guvernatorilor.

(8)

În acest cadru, Consiliul guvernatorilor ar trebui să adopte decizii de delegare în conformitate cu prezenta decizie-cadru generală și cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții prevăzută la articolul 26 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013. Aceasta corespunde jurisprudenței CJUE, care prevede că o decizie de delegare trebuie luată în conformitate cu procedura care ar fi aplicabilă în cazul în care ar fi adoptată o decizie definitivă de către autoritatea de delegare. Consiliul de supraveghere poate prezenta în orice moment o propunere de proiect complet de decizie Consiliului guvernatorilor, în conformitate cu articolul 26 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, propunând abrogarea sau modificarea unei anumite decizii de delegare. Această abrogare sau modificare nu ar trebui să aducă atingere niciunei decizii delegate deja adoptate. Deciziile referitoare la aspectele care nu fac obiectul deciziei de delegare trebuie adoptate în conformitate cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Natura suplimentară

Prezenta decizie suplimentează Regulamentul de procedură.

Articolul 2

Obiect și domeniu de aplicare

Prezenta decizie stabilește normele privind delegarea de competențe decizionale clar definite ale Consiliului guvernatorilor în legătură cu instrumente juridice de supraveghere.

Articolul 3

Definiții

Termenii utilizați în prezenta decizie au același sens ca termenii definiți în Regulamentul de procedură, la care se adaugă următoarele definiții:

1.

„instrument juridic de supraveghere” înseamnă un instrument juridic referitor la atribuțiile de supraveghere ale BCE;

2.

„decizie de delegare” înseamnă o decizie a Consiliului guvernatorilor de delegare a competențelor decizionale în legătură cu instrumentele juridice de supraveghere către șefii unităților operative din cadrul BCE;

3.

„decizie de desemnare” înseamnă o decizie a Comitetului executiv de desemnare a unuia sau mai multor șefi de unități operative din cadrul BCE care să ia decizii în temeiul unei decizii de delegare;

4.

„decizie delegată” înseamnă o decizie în legătură cu instrumentele juridice de supraveghere adoptată în temeiul competențelor decizionale delegate.

Articolul 4

Decizii de delegare

Consiliul guvernatorilor poate delega competențe decizionale în legătură cu instrumentele juridice de supraveghere șefilor unităților operative din cadrul BCE prin adoptarea unei decizii de delegare în conformitate cu procedura stabilită la articolul 26 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013. O decizie de delegare stabilește în detaliu domeniul care urmează a fi delegat și condițiile în care pot fi exercitate aceste competențe și produce efecte la adoptarea unei decizii de desemnare de către Comitetul executiv în conformitate cu articolul 5.

Articolul 5

Decizii de desemnare

(1)   Comitetul executiv poate desemna unul sau mai mulți șefi de unități operative din cadrul BCE care să ia decizii în temeiul unei decizii de delegare, prin adoptarea unei decizii de desemnare după consultarea președintelui Consiliului de supraveghere.

(2)   Șefii unităților operative din cadrul BCE menționați la alineatul (1) sunt aleși dintre șefii unităților operative din cadrul BCE implicate în îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere care sunt separate din punct de vedere organizațional de atribuțiile personalului implicat în îndeplinirea altor atribuții conferite BCE, în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013. Selectarea șefilor unităților operative din cadrul BCE ia în considerare, de asemenea, importanța deciziei de delegare și numărul de destinatari cărora trebuie transmise decizii delegate.

Articolul 6

Decizii delegate

(1)   Deciziile delegate sunt luate în numele și sub responsabilitatea Consiliului guvernatorilor.

(2)   Atunci când un șef de unitate operativă din cadrul BCE a fost desemnat să ia decizii în temeiul unei decizii de delegare în conformitate cu articolul 5 alineatul (1), deciziile delegate sunt semnate de acest șef de unitate operativă din cadrul BCE. Atunci când au fost desemnați mai mulți șefi de unități operative din cadrul BCE să ia decizii în temeiul unei decizii de delegare în conformitate cu articolul 5 alineatul (1), deciziile delegate sunt semnate de șefii desemnați de unități operative din cadrul BCE care au aprobat decizia delegată.

Articolul 7

Înregistrarea și raportarea deciziilor delegate

(1)   Secretariatul Consiliului de supraveghere păstrează evidența tuturor deciziilor delegate adoptate în conformitate cu prezenta decizie și informează pe bază lunară secretariatul Consiliului guvernatorilor cu privire la aceste decizii.

(2)   Secretariatul Consiliului guvernatorilor prezintă Consiliului guvernatorilor și Consiliului de supraveghere un raport trimestrial privind exercitarea competențelor decizionale delegate în legătură cu instrumentele juridice de supraveghere.

Articolul 8

Controlul deciziilor delegate

(1)   Deciziile delegate pot face obiectul unui control administrativ intern în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 și astfel cum prevede Decizia BCE/2014/16 (6).

(2)   În cazul unui astfel de control administrativ, Consiliul de supraveghere ia în considerare avizul comitetului administrativ de control și transmite spre adoptare Consiliului guvernatorilor un nou proiect de decizie în conformitate cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții prevăzută la articolul 26 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013.

Articolul 9

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Frankfurt pe Main, 16 noiembrie 2016.

Președintele BCE

Mario DRAGHI


(1)  Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63).

(2)  Decizia BCE/2004/2 din 19 februarie 2004 de adoptare a Regulamentului de procedură al Băncii Centrale Europene (JO L 80, 18.3.2004, p. 33).

(3)  Decizia BCE/2014/39 din 17 septembrie 2014 privind punerea în aplicare a separării dintre funcțiile de politică monetară și de supraveghere ale Băncii Centrale Europene (JO L 300, 18.10.2014, p. 57).

(4)  Hotărârile Curții de Justiție din 23 septembrie 1986, AKZO Chemie BV și AKZO Chemie UK Ltd/Comisia, 5/85, ECLI:EU:C:1986:328, punctul 37, și din 26 mai 2005, Carmine Salvatore Tralli/BCE, C-301/02 P, ECLI:EU:C:2005:306, punctul 59.

(5)  Regulamentul (UE) nr. 468/2014 al Băncii Centrale Europene din 16 aprilie 2014 de instituire a cadrului de cooperare la nivelul Mecanismului unic de supraveghere între Banca Centrală Europeană și autoritățile naționale competente și cu autoritățile naționale desemnate (Regulamentul-cadru privind MUS) (BCE/2014/17) (JO L 141, 14.5.2014, p. 1).

(6)  Decizia BCE/2014/16 din 14 aprilie 2014 privind instituirea unui comitet administrativ de control și normele de funcționare ale acestuia (JO L 175, 14.6.2014, p. 47).


Sus